Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, revine în spațiul public cu o serie de dezvăluiri legate de perioada în care a condus Ministerul Justiției, într-un context pe care îl descrie drept unul dintre cele mai tensionate de după 1989. Într-o postare recentă, acesta anunță publicarea, în perioada următoare, a unor fragmente din cartea de memorii la care lucrează, volum intitulat „Doi ani, două luni și două zile la Ministerul Justiției”, ce urmează să apară în prima parte a anului viitor.
În pasajele dedicate Legilor justiției, Tudorel Toader susține că a înțeles rapid că orice intervenție asupra acestui pachet legislativ urma să declanșeze reacții dure și conflicte multiple. „La legile justiției s-a creat o psihoză”, afirmă fostul ministru, descriind un climat dominat de suspiciune, frică și interese suprapuse. Potrivit acestuia, indiferent de soluțiile propuse, ostilitatea era inevitabilă, atât din zona politică, cât și din interiorul sistemului judiciar.
Toader evocă presiunile politice exercitate încă de la începutul mandatului, menționând explicit insistențele fostului lider PSD, Liviu Dragnea, privind modificarea infracțiunii de abuz în serviciu. „Să trecem pragul, să fie 200.000 de euro. Era formula salvatoare pentru cine trebuia salvat”, notează fostul ministru, precizând însă că a refuzat să gireze o astfel de modificare, considerând că ar fi compromis iremediabil credibilitatea și moralitatea sistemului de justiție.
Un capitol amplu este dedicat traseului controversat al draftului privind Legile justiției, document pe care Tudorel Toader insistă că nu l-a considerat niciodată un proiect de lege în sens formal. „Draftul elaborat era un set de linii conceptuale. Niciun moment nu l-am numit proiect de lege”, subliniază acesta, explicând că documentul nu a fost supus procedurilor de avizare și nu a fost aprobat în Guvern. În relatarea sa, fostul ministru arată că, la solicitarea premierului de atunci, Mihai Tudose, draftul a fost direcționat către Comisia specială condusă de Florin Iordache, ca inițiativă parlamentară.
Momentul prezentării documentului în Comisia specială, în octombrie 2017, este descris drept începutul unei „furtuni” publice. Deși a precizat explicit că este vorba despre simple direcții de discuție, draftul a fost transformat în trei proiecte de lege, asumate de un grup de parlamentari. „Era evident ce se întâmplase: draftul fusese rupt, combinat, îmbunătățit”, scrie Toader, adăugând că percepția publică a rămas însă aceea că el ar fi autorul tuturor modificărilor controversate. „Percepția publică a rămas: «Legile justiției sunt ale lui Toader»”, afirmă fostul ministru.
În continuare, Tudorel Toader vorbește despre intervenții din afara cadrului instituțional, despre amendamente venite „din lateral”, din partea unor ONG-uri, grupuri de interese sau persoane fără expertiză juridică, unele dintre acestea fiind ulterior declarate neconstituționale de Curtea Constituțională. El susține că anumite organizații profesionale ar fi fost menționate fictiv ca autori ai unor amendamente, iar alte propuneri legislative ar fi fost promovate din umbră de persoane interesate de funcții-cheie în sistem.
Fostul ministru concluzionează că multe dintre soluțiile legislative deformate sau declarate neconstituționale au fost puse, în mod nedrept, pe seama sa și afirmă că demersul de a publica aceste memorii are drept scop o clarificare a responsabilităților și a contextului real în care au fost adoptate Legile justiției. „Sper într-o clarificare”, transmite Tudorel Toader, indicând că volumul aflat în pregătire va oferi propria sa versiune asupra unuia dintre cele mai controversate episoade din istoria recentă a justiției române.
