Cei patru judecători numiți de PSD în CCR, care au blocat din nou luni o decizie legată de pensiile magistraților, chiulind de la ședinșa CCR, susțin că ei nu au făcut nimic altceva decât să respecte legea și regulamentele CCR.
Iată integral comunicatul celor patru judecători CCR:
”Având în vedere situația creată în cadrul Curții Constituționale cu ocazia judecării dosarului privind pensiile magistraților, precum și declarația publică a doamnei Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, considerăm necesar să formulăm următoarele clarificări în vederea unei informări corecte a opiniei publice:
Sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45. În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor în cauză și a fixat termen de judecată a dosarului pentru data de 10 decembrie, la mai puțin de 3 zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale.
La data de 10 decembrie, întrucât raportul întocmit în cauză a fost incomplet, dosarul a fost amânat. Președinta Curții a fixat noul termen pentru data de 28 decembrie 2025, într-o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate. Chiar dacă judecătorii prezenți la ședință au solicitat amânarea pentru o zi din luna ianuarie, întrucât toate celelalte cauze aflate pe rol în ședința din 10 decembrie au fost amânate în data de 22 ianuarie 2026, președinta Curții Constituționale a refuzat să procedeze în mod similar.
În ședința de deliberări din data de 28 decembrie 2025, în temeiul art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 (care prevăd că în situația în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii și […] cel puțin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunțarea pentru o altă dată), un judecător a solicitat amânarea pronunțării și alți trei judecători s-au raliat cererii sale.
Motivul amânării a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale.
De asemenea, s-a solicitat judecătorului-raportor completarea raportului în sensul clarificării soluțiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituționalitate formulată.
Cererea formulată în baza dispozițiilor legale și regulamentare, a fost ignorată de conducerea Curții, care a refuzat fără justificare să aplice dispozițiile art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 și să fixeze un nou termen de soluționare.
Prin urmare, patru judecători am părăsit sala de ședință, astfel că au devenit incidente prevederile art.51 alin.(1) din Legea nr.47/1992 care prevăd că instanța constituțională lucrează legal în prezența a două treimi din numărul judecătorilor. De îndată, am depus la cabinetul președintei Curții o cerere scrisă prin care am reiterat aplicarea și respectarea dispozițiilor legale. Ulterior, am fost informați că doamna președintă a fixat termen de soluționare a cauzei pentru a doua zi, în data de 29 decembrie 2025.
În consecință, absența de la ședința din 29 decembrie nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea Curții Constituționale a României.
Luarea unei decizii într-un ritm accelerat, cu termene stabilite de la o zi la alta, se îndepărtează de la practica obișnuită a Curții și riscă să afecteze calitatea deliberării. Participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții, și nu cu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituțional.
Respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanție a corectitudinii și credibilității deciziilor Curții, iar conduita adoptată a avut ca unic scop protejarea acestor principii. În cauze de o asemenea importanță, timpul necesar reflecției și dezbaterii reale este o condiție a bunei funcționări a statului de drept, nu un impediment.
Prezentele precizări exprimă exclusiv poziția autorilor și nu reprezintă o comunicare oficială a Curții Constituționale.
Judecători,
Cristian DELIORGA
Gheorghe STAN
Bogdan LICU
Mihai BUSUIOC”.
Președintele CCR, Simina Tănănescu, a ieșit cu explicații publice, luni, după ce cei patru judecători PSD au boicotat din nou ședința privind o decizie pe sesizarea ICCJ legată de pensiile magistraților.
Principalele declarații:
Singura persoană care avea concediu eram eu și mi l-am anulat azi-dimineață.
Am constatat, atât astăzi, cât și ieri, că nu s-a putut întruni cvorumul. Ieri, cvorumul s-a diminuat pe parcursul ședinței, iar astăzi nu s-a întrunit deloc.
Întreruperea deliberărilor poate fi făcută dacă este solicitată de un judecător sau pentru o mai bună dezbatere asupra obiectului discuției.
Am observat în presă speculații legate de un studiu de impact. Studiile de impact nu reprezintă un criteriu în analiza controlului de constituționalitate a legilor și nu sunt relevante în evaluarea noastră.
Următorul termen a fost stabilit pentru joi, 16 ianuarie, ora 10.00.
Profesorul universitar Valerius M. Ciucă, expert în drept și fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene de la Luxembourg, afirmă că cei patru judecători CCR care au au plecat de la ”deliberările” de azi ar trebui să fie considerați demiși. Cei patru sunt exact cei numiți de PSD la CCR. ”Precum la generali, dezerțiunea este sinonimă cu trădarea și, firește, natural, cu autodemisia”, subliniază Ciucă.
”Dacă, în deliberare, un „judecător ” nu se prezintă, el este considerat demis automat. Nici moartea nu reprezintă cauză de non-deliberare. Pe patul de moarte, judecătorul poate fi chestionat în legătură cu verdictul său. Au fost numeroase cazuri în toată lumea.
NEPREZENTAREA ÎN DELIBERARE, ÎN ORICE ORDIN JURISDICȚIONAL, ESTE ECHIVALENTĂ CU AUTODEMISIA. CEI PATRU, PE CALE DE CONSECINȚĂ, NU MAI POT VOTA. SE AFLĂ ÎN AFARA ORDINII CONSTITUTIONALE ȘI ÎN AFARA NORMELOR UNIVERSALE.
Probabil, au considerat că este o glumiță de partid prezența lor acolo… Cine știe? Probabil, nimeni nu le-a spus ce rol fundamental îndeplinesc în statul nostru.
Probabil, au doar un spirit ludic, sau, mai rău, nu-i interesează știința dreptului și duhul statalității.
Nu știm nimic despre motivațiile lor. Interesează aparența dezerțiunii lor instituționale. Poți motiva dizidența, opinia separată, completul de divergență, dar niciodată dezerțiunea. Precum la generali, dezerțiunea este sinonimă cu trădarea și, firește, natural, cu autodemisia.
Un judecător care neagă deliberării, momentul suprem al oricărei judecăți, valoarea-i ontologică, de formatoare de drept, își pierde, ipso facto, această nobilă calitate.
Pe cale de consecință, cei patru nu mai pot vota nimic în mod valid în cadrul CCR. S-au auto-demis!!! Et punctum. Lovitura de stat se poate produce și din „inima„ statului, nu doar de pe „cai albi”…”, a postat Valerius Ciucă pe Facebook.
