Timp de două decenii, statul român a dormit pe o eroare de jumătate de hectar, iar când adevărul a ieșit la suprafață, autoritățile au încercat să îngroape vina sub hârtii și justificări juridice. La Prisăcani, un moștenitor care a vrut doar să-și intabuleze casa s-a trezit aruncat într-un labirint birocratic unde comisiile de fond funciar se disculpă, primăria ridică din umeri, iar responsabilitatea se evaporă ca într-o scenetă absurdă. În loc ca instituțiile să repare o greșeală comisă chiar de ele, cetățeanul este împins în instanță, obligat să demonstreze ceea ce cadastru și primăria ar fi trebuit să știe de la început: care este, de fapt, terenul său. Iar după doi ani de procese, Judecătoria ajunge să facă ce administrația locală din Prisăcani n-a avut curaj, competență sau interes să facă singură – să corecteze adevărul și să sancționeze, măcar simbolic, nepăsarea instituțională.
O eroare de 0,49 hectare care a stat ascunsă 20 de ani, a fost descoperită abia când proprietarul a vrut să-și intabuleze casa. Comisiile de fond funciar, din Iași și Prisăcani, se acuză tacit, iar instanța a ajuns să repare ce autoritățile au refuzat să clarifice.
La Judecătoria Răducăneni s-a consumat, în ultimii doi ani, un caz care spune totul despre felul în care statul român a gestionat, și continuă să gestioneze, retrocedările funciare: confuzie administrativă, acte emise fără acoperire, autorități care ridică din umeri și, în final, cetățeni obligați să se judece pentru a îndrepta greșelile instituțiilor.
Protagonistul acestui dosar este Matei Ciobanu, moștenitorul unei gospodării din satul Moreni, comuna Prisăcani. Când a încercat, în 2023, să-și intabuleze casa și terenul moștenite de la părinți, a descoperit că titlul de proprietate emis în 2003 pe numele tatălui său, un titlu folosit de familie de două decenii, nu corespunde cu realitatea din teren.
Diferențele nu erau minore: suprafețe trecute greșit, parcele cu numere inexistente, categorii de folosință incorecte, și, poate cel mai grav, o suprafață totală din titlu (4,51 ha) care nu fusese niciodată validată de Comisia Județeană, depășind cu aproape o jumătate de hectar suprafața reală (4,02 ha) aprobată în 1991.
Topometristul trage semnalul de alarmă: „În teren sunt 6.120 mp, nu 7.200 mp”
Când specialistul topo-cadastral chemat de Ciobanu a început măsurătorile, a ieșit la iveală un tablou care a pus pe jar administrația locală – parcela 606, trecută în titlu cu 3.800 mp, avea în realitate doar 634 mp; parcela 608, trecută cu 800 mp, avea 1.255 mp; parcela 604 (curți-construcții), trecută cu 700 mp, avea 810 mp; parcela 605 (vii), trecută cu 1.900 mp, avea 2.533 mp. Totalul real: 6.120 mp, cu 1.080 mp mai puțin decât în titlu. Un astfel de decalaj nu poate apărea decât într-un singur mod: prin erori administrative vechi, perpetuate ani la rând în sistem.
Primăria Prisăcani recunoaște greșeala, dar pasează responsabilitatea
În loc să ajute proprietarul, Primăria Prisăcani, prin primarul PSD, Stanciu Ghiorghe, îi trimite o adresă stupefiantă: „Titlul a fost emis greșit, dar nu îl putem rectifica.” Argumentul: în anexa de validare din 1991, autorul figurează cu 4,02 ha, în timp ce titlul din 2003 arată 4,51 ha. Cu alte cuvinte, statul i-a dat omului mai mult decât validase inițial, dar timp de 20 de ani nimeni nu a observat, nu a corectat, nu a verificat.
Primăria merge și mai departe: sugerează în fața instanței că titlul ar trebui anulat parțial, pentru 0,49 ha, invocând Legea 169/1997 privind nulitatea titlurilor. O apărare care ar fi avut ca efect reducerea dreptului de proprietate al moștenitorului, deși terenul a fost folosit în toți acești ani de familie în deplină bună-credință.
Judecătoria demontează apărarea autorităților
Judecătoarea de caz respinge categoric încercarea comisiei locale de a scăpa de responsabilitate, subliniind faptul că autoritățile nu au arătat care suprafață ar trebui anulată, nu au prezentat niciun act care să demonstreze că beneficiarul ar fi primit teren „în plus” în mod real și nu au luat nicio măsură în 20 de ani, deși aveau obligația legală să verifice.
Mai mult, instanța invocă jurisprudența CEDO privind protecția proprietății, arătând că anularea tardivă a unui titlu emis de stat ar fi o măsură disproporționată și contrară dreptului european.
„Nu poate fi impusă o sarcină excesivă reclamantului pentru greșelile comise exclusiv de autoritățile statului.”, susține instanța.
Decizia instanței: titlul de proprietate se modifică integral
Hotărârea instanței este o palmă administrativă pentru comisiile de fond funciar. Suprafața din intravilan se corectează de la 7.200 mp la 6.120 mp; totalul general scade de la 4,51 ha la 4,402 ha; toate parcelele sunt reidentificate conform realității din teren iar pârâtele – Comisia Județeană Iași și Comisia Locală Prisăcani , sunt obligate să plătească 6.504 lei cheltuieli de judecată.
Acest proces redă un tablou îngrijorător al incompetenței administrative de la Prisăcani – titluri de proprietate emise fără o verificare reală, planuri parcelare vechi, incomplete sau neconcordante cu terenul real, comisii locale care, în loc să corecteze erorile, se ascund după lege, cetățeni obligați să se judece pentru a-și exercita drepturile de proprietate și absența totală a responsabilității administrative pentru erorile vechi de 20 de ani.
În cazul lui Matei Ciobanu, norocul a fost că instanța a înțeles nu doar litera, ci și spiritul legii – protecția dreptului de proprietate, chiar față de propriul stat.
Decizia poate fi atacată cu apel de către instituțiile statului. Rămâne de văzut dacă vor accepta să își repare greșelile sau vor continua, pe banii contribuabililor, să conteste o hotărâre care doar le expune propriile erori.
