Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Federației Ruse a emis marți, 11 noiembrie, un comunicat extrem de grav în ceea ce privește securitatea României. Prin intermediul Ambasadei Federației Ruse la București, FSB a anunțat dejucarea unei presupuse operațiuni sub steag fals care ar fi dus la implicarea României în războiul din Ucraina.
“Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse a identificat și a dejucat operațiunea direcției principale de informații a ministerului apărării al Ucrainei și a curatorilor săi britanici privind deturnarea în străinătate a unui avion de vânătoare supersonic de mare altitudine MiG-31 al Forțelor Aerospațiale ale Rusiei, care este purtător al rachetei aeronautice hipersonice „Kinzhal”.
În scopul deturnării aeronavei, reprezentanți ai serviciilor de informații militare ucrainene au încercat să recruteze piloți ruși, promițându-le o plată de 3 milioane USD. Ulterior, serviciile speciale planificau direcționarea avionului, împreună cu racheta „Kinzhal”, către zona de dislocare a celei mai mari baze aeriene NATO din sud-estul Europei, situată pe teritoriul României, județul Constanța, unde acesta ar fi putut fi doborât de mijloacele de apărare antiaeriană.
Măsurile adoptate au permis dejucarea planurilor serviciilor de informații ucrainene și britanice privind organizarea unei provocări de amploare.”, se arată în comunicatul FSB difuzat pe pagina de Facebook a ambasadei ruse la București.
De departe, este cea mai gravă informație furnizată de Rusia în privința intențiilor Ucrainei de a provoca un incident major care să implice o țară NATO în conflictul militar, cu consecințe greu de prevăzut.
Informația, transmisă pe canalele oficiale ruse, ridică numeroase întrebări privind credibilitatea, contextul și scopul comunicării. În lipsa unor dovezi independente, evenimentul rămâne, cel puțin deocamdată, parte a spațiului de confruntare informațională care însoțește războiul din Ucraina.
Menționarea explicită a bazei aeriene Mihail Kogălniceanu are o încărcătură simbolică. Aceasta este în prezent cea mai mare bază NATO din sud-estul Europei, cu prezență americană semnificativă și rol central în supravegherea flancului estic.
Despre presupusele acțiuni ale Ucrainei menite a destabiliza țările NATO s-a vorbit mult în ultima vreme.
De pildă, o serie de explozii și incendii la rafinării din România, Ungaria și Slovacia au atras atenția presei internaționale, alimentând suspiciuni de sabotaj asupra infrastructurii energetice regionale. La Ploiești, o deflagrație la rafinăria Petrotel-Lukoil, administrată de compania rusă, a provocat pagube materiale și un rănit, în timp ce, aproape simultan, la Százhalombatta, principala rafinărie MOL din Ungaria, un incendiu a izbucnit în zona instalațiilor tehnologice. În Slovacia, la Bratislava, un incident similar a afectat o altă unitate a aceluiași grup.
Pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor energetice din Europa Centrală, asemenea incidente devin rapid teren fertil pentru narațiuni concurente – unele care vorbesc despre sabotaj ucrainean, altele despre dezinformare rusească.
Să sperăm că și cazul relatat de FSB, în care a fost dejucat un atentat asupra securității Românie, este mai mult un episod al războiului informațional decât unul militar propriu-zis.
