Deși recent admis în Academia Europaea, una dintre cele mai prestigioase instituții academice din Europa, prof. univ. dr. Adrian Covic – medic nefrolog și prorector al UMF Iași – se află în centrul unor anchete și investigații care ridică întrebări grave privind integritatea și traseul său profesional. Între premiile oficiale și suspiciunile penale, cazul Covic devine simptomatic pentru coliziunile dintre merit real, influență de sistem și complicități instituționale.
Un nou membru în elita științifică europeană
Pe 17 octombrie 2025, Academia Europaea, o organizație paneuropeană care reunește cercetători de top din întreaga lume, l-a admis pe Adrian Covic în rândurile sale. În mod normal, această distincție presupune excelență academică susținută și o reputație ireproșabilă în domeniul de cercetare.
Pe site-ul AE, Covic este descris ca expert în boala renală cronică și complicații cardiovasculare, cu o activitate prolifică în cadrul UMF Iași și al Spitalului Parhon. De asemenea, în 2024, a primit „Premiul Ana Aslan” pentru medicină în cadrul Galei Cercetării Românești.
Dar această imagine contrazice flagrant realitatea expusă de multiple anchete jurnalistice, surse din justiție și suspiciuni persistente în legătură cu activitatea sa profesională și financiară.
Anchete penale, conflicte de interese și un imperiu al dializei
Conform unor articole apărute în instituția noastră de presă dar și în alte publicații, Adrian Covic a fost implicat, încă din anii trecuți, într-un dosar penal privind fals în declarații, conflict de interese și favorizarea intereselor private. Dosarul a fost redeschis în 2022, după ce a fost anterior clasat. Potrivit anchetei, Covic nu ar fi declarat relații contractuale între familia sa și companii de dializă ce colaborau cu Spitalul Parhon, unde el deținea funcții de conducere. De altfel, nu este niciun secret faptul că familia Covic a trecut, practic pe persoană fizică activitatea de dializă de la Spitalul Parhon din Iași. Adrian Covic, practic a moștenit funcția la stat a mamei sale, octogenara doctoriță Maria Covic, desăvârșind, practic „parteneriatul public – privat”, între familie și stat. Lucru de altfel care nu surprinde, având în vedere obiceiurile locului, în privința clanurilor din UMF care au acaparat o mare parte din sectorul de sănătate la Iași. Și cu siguranță va transmite, la rândul său, tradiția și „feuda” urmașilor domniei sale. Cristina Gavrilovici, fiica, și Andreea Covic, nepoata, sunt deja implicate masiv în afacerea de familie.
Un articol de investigație publicat de PressHub dezvăluia că familia Covic ar controla, direct sau indirect, aproximativ 85% din piața de dializă din Iași, estimată la peste 8 milioane de euro anual. Afacerile sunt derulate prin companiile Fresenius Nephrocare, Nefrocare SRL și altele, unde Adrian Covic apare ca angajat sau colaborator. Conform declarației sale de avere din 2024, veniturile cumulate din salarii și activități independente depășeau 1 milion de lei/an, provenind atât din sectorul public (UMF, Spitalul Parhon, diverse academii), cât și din firmele private din domeniul dializei.
Cercetare științifică: excelență sau delegare etică?
Dincolo de aspectele financiare și juridice, există suspiciuni și privind autenticitatea contribuției științifice a profesorului Covic. Potrivit unei relatări publicate de MedicHub.ro, acesta ar fi recunoscut public, într-o postare pe rețelele sociale, că multe dintre lucrările sale științifice sunt redactate de către studenți și rezidenți, fără ca implicarea sa directă să fie detaliată.
Deși practica este, din păcate, răspândită în mediul academic românesc, în cazul unui membru al unei prestigioase academii europene, astfel de metode ridică întrebări serioase privind etica cercetării și meritele reale care au stat la baza admiterii în AE.
Ce știa Academia Europaea?
Procesul de admitere în Academia Europaea este unul formal: candidatul trebuie să fie nominalizat de doi membri existenți, iar selecția se face pe baza excelenței academice susținute, a colaborărilor internaționale și a poziției în cadrul unei instituții de prestigiu.
Cu toate acestea, în regulamentul AE nu există o prevedere clară care să oblige la verificarea antecedentelor penale sau a implicării în scandaluri publice. Astfel, este posibil ca membrii comisiei să fi evaluat doar CV-ul profesional și publicațiile, fără să fi fost conștienți de anchetele penale sau de conflictele de interese raportate în România.
De asemenea, nu există nicio dovadă publică că AE a exclus vreodată un membru din cauza unor probleme similare, ceea ce ridică întrebarea: ar trebui instituțiile academice să țină cont de integritatea completă a candidaților sau doar de performanțele academice brute?
Recunoașteri oficiale, bani publici și responsabilitate
În 2024, Adrian Covic a fost premiat cu „Marele Premiu pentru Medicină” în cadrul Galei Cercetării Românești, organizată de Ministerul Cercetării și Digitalizării. Premiul a avut o valoare consistentă (peste 300.000 de lei) și a fost acordat pentru proiecte considerate de impact.
Pe fundalul anchetelor, acest premiu apare, în cel mai bun caz, ca o dovadă a lipsei de coordonare și filtrare între instituțiile statului; în cel mai rău caz, ca o complicitate tacită cu un sistem în care reputația este cosmetizată și recompensată, indiferent de fundamentele ei.
Concluzie: un caz-test pentru integritate și credibilitate în lumea academică
Cazul Adrian Covic ridică o întrebare de fond: Poți fi parte din elitele academice europene în timp ce ești anchetat pentru fapte de corupție în țara ta?
Într-un climat în care România caută să-și curețe sistemul medical și academic de influențe toxice și conflicte de interese, astfel de cazuri devin simboluri ale unei rupturi între formă și fond. Recunoașterea academică internațională, nefiltrată prin criterii de integritate, riscă să valideze figuri controversate și să ofere imunitate morală celor care abuzează de poziția publică.
În final, nu e vorba doar de Adrian Covic. Este vorba despre un sistem care premiază influența, nu meritul, și despre o societate care, fără presiune civică și jurnalism de investigație, continuă să legitimeze elite false.
