De câteva zile, în presa franceză s-au scurt informaţii că şeful Dacia, Denis Le Vot, ar urma să plece din poziţia sa, în urma faptului că a candidat la şefia grupului Renault, dar n-a fost el cel ales pentru această poziţie, ci Francois Provost. Ieri grupul Renault a confirmat aceste zvonuri prin anunţarea oficială a faptului că Provost a reorganizat întreaga echipă de lideri a grupului Renault, iar şeful Dacia, Denis Le Vot, nu se mai regăseşte în această echipă, fiind efectiv concediat, dar cu declaraţia oficială a faptului că acesta „a ales să plece” din companie. În locul lui la şefia Dacia vine Katrin Adt, o fostă vice preşedintă Mercedes.
Denis Le Vot a fost un şef apreciat pentru rezultatele sale la Dacia, sub conducerea sa compania reuşind să se transforme profund dintr-o marcă bugetară până la absolut, cu folosire a platformelor tehnice vechi din grupul Renault, într-o marcă ce pune accent pe valoare oferită pentru un preţ raţional, dar care foloseşte deja platforme curente ale grupului, şi dotări mai moderne, fapt care i-a permis să urce în noi segmente de preţ mai mare şi chiar să se extindă cu noi modele mai mari şi mai scumpe, precum Bigster, fără a pierde masiv din numărul de cumpărători, cum se întâmplă de obicei în cazul unor asemenea salturi ierarhice.
Azi Dacia e una din mărcile cu cea mai bună performanţă din cadrul grupului Renault, iar formarea de acum câţiva ani a companiei Horse împreună cu Geely şi Aramco pare să o fi ajutat să folosească tehnologii mai moderne, motoare curente mai sofisticate şi mai variate. Prin urmare, meritele lui Denis Le Vot erau recunoscute în interiorul grupului Renault şi chiar şi noua şefă Katrin Adt le recunoaşte şi îi mulţumeşte acestuia. Singura „vină” a fostului şef Dacia pare să fi fost, aşadar, pretinderea la acelaşi fotoliu pe care l-a ocupat actualul şef al grupului Renault, Francois Provost. Şi pentru că nu l-a obţinut el, şeful Dacia s-a pomenit acum într-o situaţie de reminiscenţă a unei concurenţe interne nesănătoase, ce putea perturba activitatea de mai departe şi relaţiile dintre cei doi.
Şi chiar dacă acum francezii menţionează că Denis Le Vot a fost cel care a ales să plece din companie, grupul Renault prezintă restructurările şi numirea ui Katrin Adt ca o decizie a noului şef al grupului, Francois Provost, ceea ce contrazice ideea că fostul şef Dacia şi-ar fi dat pur şi simplu demisia din proprie iniţiativă. E posibil că i s-a propus simbolic o funcţie inferioară, iar De Vot a înţeles mesajul şi a constatat just situaţia, alegând mai degrabă să plece onorabil, încheindu-şi cariera la Renault dintr-o poziţie de succes, decât să accepte o retrogradare care ar fi însemnat doar o perioadă de agonie.
Cine este, deci, noua şefă Dacia, Katrin Adt? Ea vine la Dacia din poziţia de vice preşedintă a Mercedes, dar a avut o cale lungă de 26 de ani de carieră în interiorul diverselor structuri asociate cu Mercedes. Ea a fost CEO al Mercedes Luxemburg, apoi vicepreşedintă de dezvoltare a resurselor umane la Daimler, apoi a devenit şi CEO al Smart, după care Adt a devenit şefa reţelei proprii de retail a celor de la Mercedes-Benz. Iar ultima sa poziţie a fost vicepreşedintă Mercedes pe audit corporativ al Mercedes, supervizând mai ales direcţiile de retail. Iar în aceste poziţii anterioare se ascund câteva indicii interesante despre ce putem aştepta de la noua şefă Dacia.
La Smart, ea a fost CEO mai puţin de un an, din septembrie 2018 până în mai 2019, fiind promotorul şi implementatorul ideii ca Smart să facă o tranziţie completă la modele electrice începând din 2020. Tot ea a fost unul din arhitecţii restructurării smart ca o marcă ce a fost vândută chinezilor de la Geely în raport de 50%, în urma cărui fapt Smart a încetat să mai producă maşini în Franţa şi s-a mutat complet în China, iar fabrica Smart din Franţa a fost ulterior cumpărată de către Ineos, reutilată, iar acolo sunt produse azi offroader-ele Ineos Grenadier.
Deci, au fost decizii drastice pentru Smart, care au transformat radical marca şi mulţi ar putea spune că acum smart a devenit o marcă generică, fără prea mare personalitate şi identitate, renunţând la elementele cheie care o defineau cândva. Nu e tocmai cel mai bun semnal pentru Dacia, deci, deşi acea experienţă a noii şefe Dacia nu înseamnă neapărat că ea va aplica aceleaşi tactici şi pentru Dacia.
Odată ce Katrin Adt a fost cea care a pregătit transformarea smart şi vinderea parţială a acestui către Geely, experienţa de a fi colaborat cu Geely îi va fi utilă în noul său rol la Dacia şi din perspectiva cooperărilor iminente pe care va trebui să le aibă la divizia Horse a celor de la Renault, pe care francezii o deţin împreună cu Geely şi Aramco. Şi întrucât şi noul şef al grupului Renault, Provost, a fost unul din arhitecţii colaborării francezilor cu Geely şi creării Horse, ne putem aştepta ca această colaborare şi sinergie cu Geely să rămână cel puţin la fel de strânsă, sau chiar să crească. Nu ne-am mira dacă Geely va dori la un moment dat să cumpere o cotă importantă de acţiuni la Renault, cum a făcut-o la Mercedes, unde deţine aproape 10%, iar cu noii şefi din grupul Renault această posibilă iniţiativă i-ar putea reuşi. Singura piedică pentru un astfel de plan ar putea fi statul francez, în rolul său de coacţionar la Renault.
În acelaşi timp, noua şefă Dacia, Katrin Adt, a fost cea care a supervizat retail-ul Mercedes, deci efectiv reţeaua de dealeri ai mărcii. Asta va fi, pe de o parte, o experienţă preţioasă pentru ea la Dacia, mai ales că Dacia pune mare accent pe vânzările retail. Însă tocmai în perioada activităţii lui Adt a Mercedes au avut loc şi revolte interne din partea asociaţii dealer-ilor Mercedes din Germania, care începuseră a-şi manifesta public nemulţumirea faţă de politica de preţuri exorbitante ale Mercedes, declarând că producătorul german a pierdut contactul cu realitatea pieţei, că fiecare nou model devine tot mai scump şi mai imposibil de vândut, întrucât devenise deja imposibil de justificat în faţa cumpărătorilor aceste salturi de preţ la valori exorbitante prin ceea ce oferea maşina.
Mercedes a fost de neclintit în preţurile sale până abia de curând, când vânzările au devenit atât de slabe, încât CEO-ul Mercedes, Ola Kallenius, a anunţat deja că marca germană îşi doreşte din nou să devină mai accesibilă unui număr mare de cumpărători. Deci, e un alt capitol din cariera anterioară a noii şefe Dacia care i-a putea face pe dealerii Dacia să fie foarte atenţi la relaţia cu producătorul în perioada următoare, întrucât ar putea urma o poziţie mult mai intransigentă a acestuia faţă de dealeri. Din nou, nu înseamnă neapărat că anume aşa va fi, dar există suficiente motive de a estima şi posibilitatea unei asemenea evoluţii.
În fine, noul şef al grupului Renault a decis să organizeze structura companiei după modelul unui start-up trecut de prima fază a primelor investiţii şi aflat într-o perioadă a unei creşteri intense, cu mulţi vicepreşedinţi pe fiecare direcţie esenţială şi crearea unei poziţii tipice pentru asemenea start-up-uri, de vicepreşedinte de creştere. Această poziţie nouă va fi ocupată de Fabrice Cambolive, actualul şef al mărcii Renault, care-şi păstrează şi această poziţie, şi noua sa funcţie. E curios că noua şefă Dacia va trebui să-i raporteze lui Cambolive, deci noul şef al grupului Renault şi-a mai creat un nivel ierarhic intermediar între el şi şefa Dacia.
Philippe Brunet a fost numit în poziţia de CTO, adică Chef Technology Officer, o altă funcţie tipică start-up-urilor tehnologice, de obicei. Brunet va superviza ingineria, atât a grupului Renault, cât şi a diviziei Ampere, dedicată ingineriei şi softurilor pentru maşinile electrice.
Chiar şi fosta poziţie ocupată de Provost, responsabilă de achiziţii, a fost redenumită în CPO, adică Chef Procurement Officer, acolo fiind numit Anthony Plouvier. La fel s-a întâmplat şi cupoziţia de şef de resurse umane, care a devenit CPOO, adică Chief People & Organisation Officer. Cu o nouă structură de şefi, Provost pare să-şi fi format o echipă în stil de start-up-uri cu care ar vrea să gestioneze grupul Renault diferit, în stilul mai flexibil şi mai inovativ al companiilor tehnologice care vor să crească indiferent de condiţiile pieţei din jur. Sunt schimbări majore, care vor da cu siguranţă un impact, dar există şi o doză de incertitudine despre care ar putea fi acest impact pentru fiecare marcă în parte, inclusiv pentru Dacia.
