Șase copii au decedat în mai puțin de o săptămână într-un spital a cărui renovare a costat 27 de milioane de euro, lucrările fiind recepționate în urmă cu 2 ani. Ceea ce s-a întâmplat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Sf. Maria” este revoltător sub toate aspectele: uman, financiar, medical.
Ca o formă a cinismului suprem, pe pagina de Facebook a spitalului în care au murit șase copii din cauza unei infecții, apărea pe 17 septembrie următorul anunț: „Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria” din Iași se alătură inițiativei globale lansate de Organizația Mondială a Sănătății, dedicând această zi promovării siguranței pacienților, în special a celor mai mici și mai vulnerabili dintre ei: nou-născuții și copiii.Tema: „Îngrijire sigură pentru fiecare nou-născut și fiecare copil”. O îngrijire sigură înseamnă echipă medicală pregătită, protocoale clare și grijă constantă”.
Această postare a fost publicată în timp ce proprii pacienți mureau pe capete exact din cauza lipsei de îngrijire și preocupare pentru protocoale clare.
„Fiecare euro investit a meritat, fiecare zi lucrată a meritat, pentru ca acești 100.000 de copii să poată fi îngrijiți corespunzător, timpul și condițiile de tratament să fie îmbunătățite, iar atât ei, cât și părinții să nu aibă nicio altă grijă decât recuperarea cât mai rapidă”, spunea Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, în discursul de inaugurare din 26 iunie 2023.
Din păcate, milioanele pompate din fondurile europene nu au reușit să schimbe un lucru fundamental greșit în sistemul medical ieșean, dar și național: mentalitatea personalului sanitar.
Una dintre principalele trăsături ale personalului spitalicesc de la Sfânta Maria este durerea în cot față de igienă. Relatările părinților exprimate pe rețelele de socializare sunt elocvente, detașându-se mărturia mamei unuia din copiii decedați la unitatea medicală din Tătărași.
„Dacă o asistentă își ia botoșeii înainte de a intra în salon, halatul și după aia iese și vine alta care nu e echipată, nu înțelegeam rostul la acele echipamente. Una da și una nu. Credeam că e cea mai sterilă și curată unitate din spital și am realizat că e cea mai infectă”, a spus Oana Ivasciuc, a cărei fiică în vârstă de 12 ani a murit infectată de bacteria din spitalul Sfânta Maria.
O altă maladie cronică a sistemului medical o reprezintă lașitatea managerilor de spitale în ceea ce privește raportarea infecțiilor nosocomiale.
„În România, se declară de patru – cinci ori mai puţine cazuri decât media din UE”, spune Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătății.
„Discutăm de o lipsă de aplicare a protocoalelor, de o lipsă de reacţie atât a directorului DSP, cât şi din partea spitalului. În momentul în care au fost identificate cele trei cazuri infectate cu acest germene de agent patogen s-a reacţionat mult prea târziu, la o distanţă de o săptămână”, acuză actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete.
Semnificativă pentru corupția din sistemul medical este și numirea managerilor pe criterii care nu țin de competența și meritele profesionale, pe experiența nemijlocită în tratarea pacienților.
Un exemplu elocvent îl reprezintă cazul Cristinei Dobre, fost deputat PNL și nora unui alt deputat liberal, Traian Dobre. Aceasta a fost în ultimii 20 de ani manager la trei spitale cu profiluri total diferite: Spitalul Clinic de Recuperare, Maternitatea Elena Doamna și, la ora actuală, Institutul de Psihiatrie Socola din Iași. Unități medicale cu specializări aparte, fără nici o legătură una cu alta, și totuși, iată că în fruntea lor este pus același director!
Am enumerat doar trei cauze ale proastei funcționări a spitalelor din Iași, care oricât de bine ar fi finanțate, sunt afectate de patologii ce țin mai degrabă de un prost management, un dezinteres cronic față de pacienți și de o mușamalizare perpetuă a infecțiilor nosocomiale, simptome care reflectă o boală aparent incurabilă a sistemului medical românesc.
