Fostul președinte al României, Ion Iliescu, s-a stins din viață la vârsta de 95 de ani, la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din București, acolo unde fusese internat încă de la începutul lunii iunie. Medicii anunțaseră în ultimele zile o agravare severă a stării sale, cu disfuncții multiple de organ și afectare majoră a funcției respiratorii. Decesul a fost confirmat luni dimineață de reprezentanții spitalului.
Funeralii de stat pentru primul președinte al României postcomuniste
Conform procedurilor, după anunțul oficial al decesului, Comitetul de Organizare a Funeraliilor de Stat, condus de Cancelaria prim-ministrului, s-a reunit de urgență pentru a stabili toate detaliile legate de ceremoniile funerare. Din comitet fac parte reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Externe, Administrației Prezidențiale și ai altor instituții relevante.
Ion Iliescu a murit. Moartea lui închide un capitol-cheie al istoriei României moderne
Este pentru prima dată după decembrie 1989 când România organizează funeralii de stat pentru un fost șef de stat ales democratic. Precedentul a fost stabilit la moartea Regelui Mihai I, însă Iliescu devine primul lider republican al țării omagiat în acest cadru ceremonial.
Unde va fi înmormântat Ion Iliescu
Surse guvernamentale au confirmat că, la dorința familiei, Ion Iliescu va fi înmormântat în Cimitirul Bellu din București, în zona dedicată personalităților naționale. Lângă fostul președinte urmează să fie amenajat un loc de odihnă ce va purta însemnele oficiale ale Republicii și simboluri ale demnității naționale.
Trupul neînsuflețit al fostului președinte va fi depus pentru un ultim omagiu la Palatul Parlamentului, în Sala Unirii, unde publicul larg va putea veni să își ia rămas bun începând de marți dimineață. Ceremonia oficială va avea loc miercuri, cu onoruri militare complete, urmată de slujba religioasă oficiată de Patriarhia Română.
Onoruri militare și ceremonii oficiale
Potrivit regulamentului privind organizarea funeraliilor de stat, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 112/2024, Ion Iliescu va beneficia de:
-
Drapel național pe sicriu
-
Gardă de onoare și salve de tun
-
Car de transport funerar militar
-
Participarea oficială a președintelui în exercițiu, a prim-ministrului și a președinților celor două camere ale Parlamentului
În cadrul ceremoniei, vor fi ținute discursuri de către reprezentanți ai instituțiilor statului, precum și din partea familiei și apropiaților fostului președinte.
Un personaj-cheie al istoriei recente
Ion Iliescu a fost o figură centrală a politicii românești, cu o carieră ce a traversat decenii tumultoase — de la perioada comunistă, când a ocupat funcții înalte în PCR, până la Revoluția din 1989, când a preluat conducerea Frontului Salvării Naționale. A fost președinte al României între 1990–1996 și 2000–2004, conducând țara în perioada tranziției postcomuniste.
Figura sa rămâne controversată: pentru unii, garant al stabilității în vremuri haotice, pentru alții, simbol al unei tranziții lente și incomplete. A fost inculpat în dosarele Mineriadei și Revoluției, pentru infracțiuni contra umanității — procese care, până la moartea sa, nu fuseseră finalizate cu o decizie definitivă.
Moștenirea lui Ion Iliescu
Ion Iliescu lasă în urmă o moștenire politică complexă: de la consolidarea instituțiilor democratice și aderarea la NATO și UE, până la trauma Mineriadelor și ambiguitățile tranziției postcomuniste. A fost fondatorul PSD și a influențat semnificativ arhitectura politică a României de după 1989.
Ion Iliescu nu a avut copii, fiind căsătorit timp de peste șapte decenii cu Nina Iliescu, o prezență discretă în viața publică. Familia a transmis, printr-un comunicat scurt, că dorește ca memoria lui Ion Iliescu să fie onorată „cu demnitate și fără excese politice”.
