În luna septembrie, Belarus va găzdui următoarele exerciții militare ruso-belaruse, cunoscute sub numele de Zapad-2025 (Vest-2025).
Exerciții similare din 2022 au constituit ultima etapă de pregătire pentru invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, iar manevrele din acest an vor fi primele de amploare desfășurate în Belarus de la începutul războiului.
Așadar, nu este de mirare că aceste exerciții atrag atenția nu doar în Ucraina, ci și în întreaga Uniune Europeană și în NATO.
Încă din aprilie, președintele Volodimir Zelenski avertiza că Rusia ar putea planifica acțiuni agresive sub pretextul acestor exerciții. „NATO va rămâne vigilentă și va continua să monitorizeze îndeaproape evoluțiile”, a transmis Alianța.
Merită menționat că îngrijorările privind o posibilă escaladare militară nu vizează în principal deschiderea unui nou front împotriva Ucrainei, ci un potențial atac asupra vecinilor UE ai Belarusului: Polonia și Lituania.
Dar sunt aceste temeri justificate? Și în ce condiții s-ar putea transforma într-un scenariu real?
O tradiție a intimidării NATO
Decizia de a organiza exerciții militare comune ruso-belaruse datează din 2009, iar scutul Uniunii sau exercițiile Zapad au avut loc o dată la doi ani, cu caracter strategic-operativ.
Îngrijorările serioase au apărut în 2017, când comandantul-șef al armatei ucrainene de atunci, Viktor Mujenko, avertiza că aceste exerciții ar putea ascunde adevăratele intenții ale Kremlinului.
De fapt, aceste manevre au fost concepute de la început ca repetiții pentru un conflict militar împotriva țărilor NATO.
De exemplu, exercițiul Zapad-2021, care a implicat un număr record de 200.000 de soldați din Rusia, Belarus și aliații din cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), s-a bazat pe un scenariu fictiv în care o „Republică Polară” ataca „Federația Centrală”.
Totuși, Zapad-2021 a devenit în realitate o pregătire pentru invazia Ucrainei. Unele batalioane rusești au rămas în Belarus după exerciții, poziționându-se în apropierea graniței ucrainene.
Exercițiile militare ulterioare, de dimensiuni mai reduse, au servit drept acoperire pentru lansarea războiului din 2022.
Exercițiile ca armă psihologică
De la începutul invaziei, Belarus nu a mai găzduit exerciții militare de amploare. Union Shield-2023 a fost anulat, iar în 2024 nu au avut loc manevre strategice importante.
În schimb, din februarie 2022 au fost desfășurate exerciții mai mici, concentrate pe anumite ramuri ale armatei, în special forțele aeriene.
De exemplu, la începutul lui 2023 au avut loc exerciții aeriene tactice comune în Belarus, iar Rusia a desfășurat sisteme de rachete Iskander-M acolo. Accentul a fost mutat de la operațiuni defensive la unele ofensive.
Potrivit unei scurgeri de informații din Pentagon, aceste activități aveau ca scop convingerea serviciilor ucrainene că exista o amenințare reală de reinvazie din nord.
A urmat anunțul desfășurării de arme nucleare tactice în Belarus — însoțit de o campanie informațională agresivă, neobișnuită pentru astfel de acțiuni.
Un model similar a fost observat în mai 2024, când au fost organizate brusc exerciții pentru testarea purtătorilor de arme nucleare non-strategice. Deși nu există dovezi clare privind amplasarea unor arme nucleare în Belarus, armata belarusă a încercat stângaci să prezinte rezervoare de combustibil ale avioanelor Su-25 drept bombe nucleare.
Prin urmare, din 2022 încoace, exercițiile militare din Belarus au fost utilizate în principal ca instrument de presiune asupra Occidentului.
Va fi Zapad-2025 diferit?
Amenințarea este reală, dar nu imediată
Întrebarea-cheie este dacă Rusia, în contextul resurselor limitate, poate desfășura suficiente trupe pentru a reprezenta o amenințare reală pentru statele membre NATO.
Spre deosebire de anul 2021, când încă din iulie trenuri pline cu echipament militar rusesc ajungeau în Belarus, anul acesta nu s-au înregistrat desfășurări masive – doar câteva zboruri de transport militar rusesc.
Oficialii occidentali nu consideră, pentru moment, că ar exista un pericol real.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că nu vede ca fiind realistă o posibilă agresiune rusă asupra NATO după Zapad-2025.
Asemenea asigurări au venit și din partea Lituaniei — unde președintele Comitetului pentru Securitate Națională, Giedrimas Jeglinskas, nu a raportat activități neobișnuite — și din partea Poloniei, unde ministrul de externe Radosław Sikorski a afirmat că Rusia este „împotmolită” în Ucraina.
Chiar și în Belarus au apărut semne ale unei amenințări reduse. La începutul lunii iulie, liderul autoproclamat Aleksandr Lukașenko a anunțat modificări privind exercițiile: numărul trupelor va fi redus la jumătate, iar manevrele vor avea loc mai în interiorul țării, departe de granițele NATO.
Belarus a invitat chiar observatori occidentali în calitate de monitori internaționali.
Totuși, la doar trei săptămâni distanță, Minsk și-a schimbat brusc tonul. Șeful Statului Major General belarus, Pavel Muraveiko, a amenințat cu desfășurarea de trupe în apropierea granițelor cu Polonia și Lituania, ca răspuns la exercițiile NATO „Defender Europe-2025”, programate pentru această toamnă.
Această schimbare de discurs arată că scenariul cel mai pesimist rămâne posibil.
Chiar dacă amenințarea imediată este scăzută, riscul unei agresiuni asupra țărilor NATO persistă — mai ales pe termen mediu și lung.
Moscova continuă să folosească mecanismele de integrare în cadrul Statului Uniunii pentru a-și consolida controlul asupra sectorului de securitate al Belarusului. Exercițiile militare ar putea reprezenta un nou pas în această direcție.
Eforturile Minskului de a echilibra influența rusă sunt slabe, ceea ce crește probabilitatea absorbției politice și militare totale a Belarusului de către Rusia.
Această evoluție ar extinde capacitățile Kremlinului, transformând flancul estic al NATO într-un nou punct fierbinte al confruntării cu Occidentul.
Geografia regiunii o face deosebit de vulnerabilă: Vilnius se află la doar 50 km de granița cu Belarus, iar statele baltice sunt legate de Europa continentală doar prin îngustul Coridor Suwałki.
Scenariile posibile sunt numeroase, iar NATO trebuie să se pregătească din timp pentru un posibil conflict cu Rusia și cu un Belarus complet integrat în structura de comandă a Kremlinului.
— Pavlo Rad, Yaroslav Chornohor,
Consiliul de Politică Externă „Prisma Ucraineană”
