Pare din ce în ce mai evident că Ucraina se apropie de o etapă de reconstrucție majoră, iar lucrările de infrastructură din România care ar putea ajuta logistic la această reconstrucție sunt în plină desfășurare, în special pe relația trenuri – porturi, scrie Profit.
Anticipând oportunitatea Portului Constanța de a deveni cel mai important hub pentru reconstrucția Ucrainei, autoritățile se grăbesc să investească în modernizarea și extinderea sa.
Astfel, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța tocmai a semnat contractul de finanțare pentru extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 7 și nodul rutier de la km 0+540 al Canalului Dunăre–Marea Neagră, până la drumul dintre Poarta 9 și Poarta 8, spre zona de nord a portului.
Proiectul, cu o valoare totală de 291,63 milioane lei, este finanțat din fonduri europene prin Programul Transport 2021–2027 și cofinanțare de la bugetul de stat și din surse proprii. Obiectivul este îmbunătățirea accesului rutier intern.
Pe 5 martie 2025, CFR Infrastructură a semnat cu asocierea Bawi – Swietelsky Construct un contract de 524,5 milioane lei pentru Etapa II a modernizării căilor ferate din Portul Constanța, finanțată din fonduri CEF, buget de stat și surse proprii. Lucrările, cu termen total de 37 de luni, vizează creșterea vitezei de circulație la 120–160 km/h, electrificarea completă (25 kV) și mărirea capacității de tranzit.
La Valu lui Traian este deja în lucru o grupă de așteptare strategică pentru trenurile de marfă, situată la circa 15 km de port. Proiectul, cu o valoare de 347,76 milioane lei, include 32 de linii de primire-expediere, electrificare integrală, centralizare electronică unificată și modernizarea instalațiilor de semnalizare și telecomunicații.
Reconstrucția Ucrainei, aproape imposibilă fără Portul Constanța
Poziția și infrastructura Portului Constanța, combinate cu proiectele feroviare și rutiere aflate în derulare, îl transformă într-un nod logistic regional capabil să susțină fluxuri mari de mărfuri necesare reconstrucției Ucrainei.
Fostul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, declara că Portul Constanța „trebuie să devină principalul hub logistic pentru reconstrucția Ucrainei„, iar premierul Ilie Bolojan spunea la Ziua Marinei că România nu se poate dezvolta ”fără a pune în valoare potențialul de hub logistic al Portului Constanța”.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a cerut și ea recent antrepenorilor din România să se înscrie la licitațiile din Ucraina și să participe la procesul de reconstrucție a țării vecine.
Iar în martie, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, declara că, ”din punct de vedere al reconstrucţiei Ucrainei vreau să vă spun că România e la masa deciziilor”.
Apelurile despre reconstrucția Ucrainei care se înmulțesc în România vin pe fondul celor mai intense și credibile negocieri pentru încetarea războiului, de la declanșarea sa acum 3 ani și jumătate, prin invazia Rusiei.
Reconstrucția Ucrainei va costa peste 500 de miliarde de euro
Chiar înainte de summitul Trump-Putin și de întâlnirile de la Casa Albă ale liderilor europeni, șeful NATO și Volodimir Zelenski, președintele ucrainean vorbea la o conferință în Italia despre reconstrucția Ucrainei.
„Reconstrucția Ucrainei nu este doar despre țara noastră, ci și despre țările dumneavoastră, despre companiile voastre, despre tehnologiile voastre, despre locurile voastre de muncă”, a spus Zelenski.
Uniunea Europeană estimează costurile de reconstrucție a Ucrainei la peste 500 de miliarde de euro, iar cea mai mare parte a banilor va veni tot din Europa.
Comisia Europeană a înființat un fond de capital menit să investească încontinuu în reconstrucția Ucrainei și peste 2.000 de companii europene sunt deja interesate să participe la lucrări în această țară.
