Specialistul economic al Observator, Iancu Guda, vorbeşte, astăzi, în cadrul rubricii IQ Financiar, despre cheltuielile publice de personal.
Doamnelor și domnilor, 5 minute. Atât de puțin timp să învățăm atât de multe despre piața forței de muncă, inteligența artificială, cum ne ajută și unde sunt provocările și trendurile, ca să știm pe ce lume trăim. Piața forței de muncă are o creștere a productivității mai lentă decât creșterea salariului și, automat, pune presiune pe companii. Multe firme vor să se eficientizeze. Asta se întâmplă și prin optimizare fiscală, că o treime din toate înmatriculările de companii din ultimii 15 ani, din 2010 până în prezent, înseamnă, din 2 milioane de înmatriculări, 750.000 sunt persoane fizice autorizate, care mult timp au avut taxe mai mici și de asta s-au dus, în loc să fie angajați, s-au dus pe PFA.
Mai departe, piața forței de muncă e din ce în ce mai tensionată. Șomajul scade. Era aproape de 8% în 2016 și a ajuns să fie până la 5% în prezent. Deci, când vrei să cauți oameni, nu prea găsești oameni liberi care își caută un loc de muncă și automat asta pune și mai multă presiune pe salarii și pe piața forței de muncă. Vedem alte tendințe interesante și în sectorul public. În loc să detensioneze piața forței de muncă, ăștia o tensionează. Cum? Plătind salarii din ce în ce mai mari, nejustificat, pe muncă mai puțină, program lejer, fără obiective, fără evaluări, fără ținte, fără productivitate, fără performanță. Să încasez mai mult, mai bine, mai repede, cine nu vrea?
Și atunci, din păcate, statul a început să fie un angajator care să facă concurență neloială sectorului privat. Păi uitați-vă la cheltuielile cu salariile în 2015 – 2016. Dragnea, țineți minte, a venit cu această idee de „să creștem economia prin salarii din pix” și au făcut-o în sectorul public, ca să pună presiune pe sectorul privat. Dar nu merge doar din pix prosperitate. Trebuie să ai și productivitate. Să fii eficient, să produci. La privat. La stat, deficite după deficite. Și uitați-vă cât de mari au ajuns salariile în sectorul public în 2024: 160 de miliarde! Păi în urmă cu 10 ani erau 50. S-a triplat. Dar inflația în ultimii 10 ani a fost 60%. Dar salariile, 300%! Păi asta înseamnă triplu. Nu e bine. Nu e sustenabil pe termen lung. Și dacă trebuie să luăm cifre față de sectorul privat, în continuare avem de restructurat în sectorul public nu 500 de mii, dar 100-200 de mii cel puțin trebuie eficientizat și pus pe criterii de performanță. De ce? Pentru că la stat se câștigă cu 1.800 de lei mai mult decât la privat, adică cu 33%. Nu e normal ca cel care contribuie, plătește – deci privatul – să aibă salarii mai mici decât sectorul public. E anormal. Beneficiarul, ăla care-i primește, e cu 33% mai mult decât ăla care contribuie. Deci este clar că avem nevoie urgent de o reformă în legea salarizării funcționarului public, criterii de performanță, angajări pe bază de concurs, cu perioadă determinată, să poți să-l dai afară mai repede dacă nu face treabă și nu este eficient. Pentru că așa e normal, să nu încurajăm sub-performanța. Și care sunt tendințele? Aici, știți ce se întâmplă? Cele mai mari creșteri de locuri de muncă, conform World Economic Forum Global Risk Report, ne arată că au crescut locurile de muncă în sumă absolută – deci joburi – în multe sectoare: de șoferi în agricultură, pe camioane, pe tractoare, vocaționale, profesori, partea de vânzări, business development professionals sau partea de electro-inginerie. Dar cele ca trend procentual – sectoarele care cresc mai mult – numai în zona de IT și inteligență artificială: de la mașini, învățare automată, roboți, business intelligence, ingineri de tehnologie în lumea financiară, iarăși electroenergie digitală, transformare, big data și așa mai departe. Încă o statistică foarte importantă.
De fapt, ideea esențială care ne arată provocările pe inteligență artificială la nivel global. Resursele -concentrate, tehnologice, naturale și de cercetare – foarte mult în anumite țări. Și capacitățile de stocare. De exemplu, Amazon și Microsoft au împreună peste jumătate, aproape, din cota de piață pe zona de cloud, de stocare. Deci avem și aici de îmbunătățit prin descentralizare și diversificare. Și să nu depindem de aceste mari companii-gigant la nivel global care să facă monopol și să controleze. Dar progresul este inevitabil și pozitiv. Avem specialiști în domeniu care o să vină la interviu să ne povestească despre toate aceste efecte pe lanț.
