Vârsta de pensionare în sistemul de justiție va crește la 65 de ani, a anunțat premierul Ilie Bolojan, marți, în timpul unei conferințe pe tema reformei pensiilor speciale.
De asemenea, creşte vechimea de la care magistrații se pot pensiona – de la 25 de ani la 35 de ani.
Bolojan a precizat că asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România să iasă la pensie mai repede, dacă doreşte, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani.
Magistrații care ies la pensie anticipat pierd însă pentru fiecare an 2% din pensie.
Totodată, legea introduce o reformă a modului de calcul al pensiilor astfel încât acestea să nu mai depășească salariul, fiind „aliniate la modelul european”.
Astfel, valoiarea pensiei va fi de maximum 70% din ultimul salariu net.
Pensionarea magistraților
- Avem nevoie urgentă de rezolvarea situației pensionării magistraților. Avem reținuți bani din PNRR pentru neîndeplinire acestui jalon.
- În condițiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât alte pensii apare o nedreptate socială.
- Rezolvarea acestei probleme ține de îmbunătățirea actului de justiție în România. Se presupune că atunci când un om e la maturitatea vârstei profesionale, după ce a acumlat experiență, să poată pune această experiență în serviciul public. Dacă clarificăm cadrul legal, cu siguranță vom avea o calitate a serviciului de justiție din România mult îmbunătățită.
- Care sunt problemele acumulate în toți acești ani în zona de Justiție: Ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani suntem în situația în care două treimi dintre magistrați ies la pensie la 47, 48, 49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. E o problemă de calitate și de sustenabilitate în anii următori. Nu mai avem oameni care să înlocuiască, nu mai există oameni pe piața muncii. Avem o criză a forței de muncă. Această propunere vine să crească vârsta de pensionare.
- O a doua problemă – valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal. Nicăieri în sisteleme europene nu există ca pensiile să fie mai mari decât salariile.
- A treia problemă, dar care nu e rezolvată în această măsură, se va face până la toamnă – avem legi de salarizare care sunt interpretabile, neclare. Această situație ne-a dus în situația în care am avut în ultimii ani peste 20.000 de acțiuni generate de oameni din sistemul de justiție pentru drepturi salariale, pe bază de discriminare. Au fost acțiuni pentru sporuri, pentru condiții vătămătoare de muncă sau pe acte administrative validate prin hotărâri judecătorești.
- În urma acestor sentințe în cascadă guvernele României au trebui să plătească aproximativ 10 miliarde de lei diferențe salariale în acest sistem. S-au făcut parțial eșalonări. Cea de anul trecut nu a fost încă achitată.
- Ce propunem pentru primele două probleme: Propunem creșterea vîrstei de pensionare la vâsrta standard, de 65 de ani. Față de vechimea de 25 de ani propunem o creștere a vechimii de 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să poată să iasă la pensie mai repede, dacă dorește. Dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie, în aşa fel încât, pe logica de contributivitate, de-a lungul întregii cariere să existe, deci, această formulă.
- Cuantumul pensiei – Am analizat sistemele din țările UE, iar vârsta de pensionare este 65 de ani în aproape toate țarile UE. În ceea ce privește pensia, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, 4-5 ani.
- Am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate dar și de formulele din legistația românească și de deciziile CCR: propunem ca valoarea pensiei să fie de maximum 70% din ultimul salariu net. O valoarea care oricum este la nivel superior a situației din țările UE.
