Recent, un articol „de investigație” despre „Dosarul pensionărilor de la Primăria Iași”, scris într-un mod pompieristic și apărut într-o publicație dubioasă din punct de vedere al respectării Codului de deontologie jurnalistică, a stârnit controverse prin modul în care prezintă cazul Anișoarei Roman și al altor angajați care au cumulat pensia cu salariul. Dincolo de titlurile dramatice, diabolizarea unor oameni cumsecade și cifrele alarmante, realitatea este mai complexă și plină de nuanțe juridice insuficient explicate, ceea ce poate duce la dezinformarea opiniei publice.
Pensionarea nu înseamnă întotdeauna încetarea automată a raporturilor de muncă
În spațiul public a fost vehiculată ideea că emiterea deciziei de pensionare de către Casa de Pensii duce automat la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu. Această afirmație este parțial adevărată, dar incompletă și înșelătoare în context.
Pentru funcționarii publici, Codul Administrativ prevede încetarea raportului de serviciu la data comunicării deciziei de pensionare (art. 517), cu excepția cazului în care angajatul solicită prelungirea activității până la vârsta standard prevăzută de lege (65 de ani pentru femei, conform deciziilor CCR privind egalitatea de tratament). Astfel, în anumite condiții, contractul poate continua.
Încetarea raportului de muncă necesită o decizie explicită a angajatorului
Emiterea deciziei de pensionare de către Casa de Pensii nu este echivalentă cu încetarea automată a raportului de muncă. Este necesar un act administrativ distinct, emis de angajator, prin care se constată sau dispune încetarea acestui raport, în conformitate cu legea (Codul muncii).
În cazul Anișoarei Roman, decizia de încetare a fost emisă abia în ianuarie 2025. Așadar, este important de stabilit dacă, în perioada anterioară, existau prevederi legale clare și neechivoce care să interzică în mod absolut cumulul pensiei cu salariul în cazul său.
Decizia Înaltei Curți din noiembrie 2024 a clarificat o normă existentă, nu a introdus o lege nouă
Apărarea Anișoarei Roman a susținut că, înainte de noiembrie 2024, cadrul legal era ambiguu, iar interpretările variau de la o instituție la alta. În noiembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis o interpretare oficială care a stabilit cu claritate că, pentru funcționarii publici, cumulul pensie-salariu este interzis în absența unei prelungiri legale a activității.
Această decizie nu a modificat legea, dar a uniformizat interpretarea unei dispoziții care fusese anterior aplicată neunitar. Decizia Înaltei Curți din noiembrie 2024 a stabilit în mod obligatoriu interpretarea corectă a normei legale privind cumulul pensiei cu salariul pentru funcționarii publici. Deși nu are caracter retroactiv în sens clasic, această interpretare se aplică și cauzelor similare aflate pe rol, inclusiv celor ce vizează fapte petrecute anterior, dar care nu au fost soluționate definitiv până la data deciziei.”
Cumulul pensie-salariu – între normă legală și practică administrativă
Codul Administrativ prevede că funcționarul public aflat în situația de pensionare nu poate cumula pensia cu salariul, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. În practică, însă, interpretările acestei reguli au variat, în special în ceea ce privește femeile care au solicitat prelungirea activității până la 65 de ani, în baza principiului egalității de gen consfințit de Curtea Constituțională în decizia nr. 387/2018.
În această zonă de ambiguitate, mai ales înainte de noiembrie 2024, unele instituții au permis cumulul în mod aparent legal, în lipsa unor instrucțiuni clare sau sancțiuni expres prevăzute.
Reangajarea prin concurs – o cerință condiționată de natura raportului de muncă
Articolul citat susține că personalul contractual trebuie să susțină un nou concurs pentru a putea continua activitatea după pensionare. Afirmația este generalizată și nu reflectă întreaga realitate juridică.
Pentru personalul contractual, Codul muncii nu interzice cumulul pensie-salariu în mod expres, iar încetarea contractului depinde de clauzele concrete din contract și de deciziile administrative aplicabile. În unele cazuri, este necesară o nouă procedură de selecție (concurs), dar aceasta nu este o regulă automată și universal valabilă.
Lipsa de transparență și graba în stigmatizare publică
În loc să fie abordată cu responsabilitate și prudență, situația a fost tratată în spațiul public ca o presupusă fraudă sau corupție. Fără o analiză juridică riguroasă și fără o decizie definitivă a instanțelor, astfel de etichetări pot duce la erori grave de percepție și afectarea nedreaptă a reputației unor persoane.
Opinie juridică: A fost ilegal cumulul pensie-salariu în cazul Anișoarei Roman?
În perioada august 2023 – noiembrie 2024, când Anișoara Roman a cumulat pensia cu salariul, situația legală era caracterizată de ambiguitate. Nu existau norme clare, detaliate și universal interpretate care să interzică în mod explicit cumulul în toate cazurile.
Prin urmare:
– Nu putem afirma că a existat o încălcare evidentă și automată a legii;
– Interpretarea ÎCCJ din noiembrie 2024 a adus claritate, dar nu poate fi aplicată retroactiv pentru a justifica acuzații penale fără probe suplimentare privind intenția frauduloasă;
– După noiembrie 2024, situația a devenit mult mai clară, iar angajatorul avea obligația de a înceta contractele în neconformitate cu legea;
– În cazul de față, încetarea raportului de muncă s-a produs abia în ianuarie 2025, după clarificările juridice, ceea ce complică ideea unei „ilegalități flagrante” în perioada anterioară.
Concluzie
Cazul Anișoara Roman nu reprezintă un exemplu clar de ilegalitate, ci mai degrabă unul de vid legislativ, aplicare neunitară a legii și lipsă de claritate procedurală. Este esențial ca înainte de a emite judecăți morale sau „legale”, opinia publică și mass-media să țină cont de aceste nuanțe și să aștepte deciziile definitive ale instanțelor.
