Pe strada Bucur din Iași se scriu, zilele acestea, alte file în voluminosul dosar al celui mai grotesc scandal urbanistic între vecini pe care l-a avut Iașul. Un scandal cu iz de urbanism gătit prost, în care peștii Koi înoată în bazine adânci cât un bloc, iar un zid de beton se înalță între două proprietăți ca o cortină de ciment între două lumi care nu mai pot comunica. Conflictul dintre familiile Dobrea și Enea, ajuns într-o nouă fază tensionată, scoate la lumină rețeta toxică a urbanismului ieșean: autorizații discutabile, construcții pe marginea prăpastiei și o administrație care asistă pasiv, ca un spectator plictisit la un proces dezastruos, dar perfect predictibil.
Războiul în instanță între afaceriștii ieșeni Florin Dobrea-Marius Enea continuă să rămână un caz care aruncă lumină asupra haosului din urbanismul ieșean, în care vecinătățile devin fronturi de război juridic, iar instanțele sunt chemate să arbitreze între autorizații discutabile, case pe muchie de prăpastie și tone de pământ mutate ilegal.
Într-un Iași care pare să-și construiască viitorul pe ruinele propriei ordini urbanistice, strada Bucur din cartierul Păcurari a devenit scena unui conflict ce durează de ani buni. În centrul scandalului: două familii – Dobrea și Enea, doi vecini care își dispută nu doar o bucată de teren, ci și adevărul despre cine distruge pe cine.
Pe 19 iunie 2025, Judecătoria Iași a pronunțat Sentința Civilă nr. 9096/2025 într-un dosar care vizează “sistarea lucrărilor” efectuate de familia Enea pe strada Bucur nr. 3A, lucrări presupus a se desfășura parțial pe terenul reclamanților Dobrea. Miza reală? Peste 2500 de tone de pământ, un zid de beton de 3,35 metri și o autorizație obținută, spun reclamanții, “fraudulos, cu complicități administrative”.
Zidul chinezesc dintre vecini
Conform actelor depuse în dosar, familia Dobrea locuiește pe strada Cazărmilor, la numărul 49A, iar proprietatea lor este despărțită doar de câțiva pași de șantierul lui Enea. Problema? Noua construcție, un perete de beton masiv, se apropie la doar 1 metru de ferestrele casei Dobrea, blocând lumina și punând, afirmă ei, în pericol fundația clădirii proprii.
Și nu doar atât: autorizația emisă de Primăria Iași la 5 decembrie 2024 (nr. 722/2024) ar permite executarea lucrărilor de “stabilizare versant” și “sistematizare teren”. Numai că, susține Dobrea, sub această formulare se ascunde o construcție cu regim de înălțime ce depășește normele PUZ-ului aprobat prin HCL nr. 109/2015. Mai mult, lucrările ar fi pătruns deja pe terenul lor, unde se află utilități esențiale — apă, curent, canalizare.
Autorizația și procesul
Dosarul 5204/245/2025 este doar ultimul episod dintr-un serial juridic urbanistic. Trei autorizații de construire au fost emise pentru același imobil în ultimii ani, toate atacate în instanță, respectiv AC nr. 228/2022 — suspendată de Tribunalul Iași, menținută de Curtea de Apel, AC nr. 50/2024 — suspendată prin sentință definitivă și AC nr. 722/2024 — motivul actualei dispute.
În toate cazurile, instanțele au reținut abateri grave de la regimul de înălțime, stabilitatea terenului și lipsa unor avize esențiale, precum cel de la Comisia de Versanți.
Comisia de Versanți din cadrul Primăriei Iași a emis cel puțin trei adrese oficiale (15788/2023, 47782/2023, 64683/2023) în care avertizează asupra pericolului lucrărilor efectuate fără expertiză tehnică privind stabilitatea versantului. În replică, familia Enea invocă faptul că a primit autorizația în regim de urgență, tocmai pentru a stabiliza versantul și a preveni prăbușirea terenului.
Însă, reclamanții contrazic: “Niciuna dintre aceste lucrări nu are legătură cu stabilizarea versantului. Nu au adus niciun inginer geotehnician. Au adus doar betoniere și excavatoare.”
Contraatac: revendicare, plângeri și bazine pentru pești Koi
Familia Enea nu s-a mulțumit doar cu apărarea. Au depus o cerere prin care cer acces pe terenul reclamanților pentru a executa “lucrarea de piloți forați”. Afirmă că terenul revendicat de Dobre, cei 265 mp, le aparține de drept și că dosarul de revendicare (366/99/2023) este în curs.
Mai mult, acuză familia Dobrea că a efectuat construcții ilegale, printre care bazine de pești Koi adânci de 6 metri (!), care ar modifica drenajul natural al apei. În plus, acuză că reclamanții ar planta arbori ilegal pe terenul disputat și că acțiunile lor pun în pericol zona prin “obstrucționarea lucrărilor de consolidare”.
Între instanțe și excavatoare
Dincolo de acuzații și contraacuze, cert este că instanțele de contencios administrativ au suspendat până acum toate autorizațiile emise pentru acest imobil. Cu toate acestea, familia Enea a continuat lucrările, fapt confirmat de mai multe procese-verbale ale executorului judecătoresc. Însă, într-o turnură neașteptată, și aceste acte au fost contestate și anulate printr-o sentință recentă (nr. 806/23.01.2025).
Pe fondul haosului juridic, autoritățile locale par paralizate. Poliția Locală clasează sesizările, Comisia de Urbanism evită răspunsuri clare, iar Inspectoratul în Construcții pare să joace ping-pong cu expertize și sesizări.
Cazul Dobrea vs. Enea nu este doar o dispută de vecinătate, ci radiografia unui sistem urbanistic în care autorizațiile se obțin “în regim de urgență” fără avize esențiale, PUZ-urile sunt ignorate sau interpretate, contestațiile se multiplică, dar lucrările continuă, iar vecinii se transformă în inamici înarmați cu sentințe și plângeri penale.
Daniel MOISE
Pe strada Bucur din Iași se scriu, zilele acestea, alte file în voluminosul dosar al celui mai grotesc scandal urbanistic între vecini pe care l-a avut Iașul. Un scandal cu iz de urbanism gătit prost, în care peștii Koi înoată în bazine adânci cât un bloc, iar un zid de beton se înalță între două proprietăți ca o cortină de ciment între două lumi care nu mai pot comunica. Conflictul dintre familiile Dobrea și Enea, ajuns într-o nouă fază tensionată, scoate la lumină rețeta toxică a urbanismului ieșean: autorizații discutabile, construcții pe marginea prăpastiei și o administrație care asistă pasiv, ca un spectator plictisit la un proces dezastruos, dar perfect predictibil.
Războiul în instanță între afaceriștii ieșen Dobrea-Enea continuă să rămână un caz care aruncă lumină asupra haosului din urbanismul ieșean, în care vecinătățile devin fronturi de război juridic, iar instanțele sunt chemate să arbitreze între autorizații discutabile, case pe muchie de prăpastie și tone de pământ mutate ilegal.
Într-un Iași care pare să-și construiască viitorul pe ruinele propriei ordini urbanistice, strada Bucur din cartierul Păcurari a devenit scena unui conflict ce durează de ani buni. În centrul scandalului: două familii – Dobrea și Enea, doi vecini care își dispută nu doar o bucată de teren, ci și adevărul despre cine distruge pe cine.
Pe 19 iunie 2025, Judecătoria Iași a pronunțat Sentința Civilă nr. 9096/2025 într-un dosar care vizează “sistarea lucrărilor” efectuate de familia Enea pe strada Bucur nr. 3A, lucrări presupus a se desfășura parțial pe terenul reclamanților Dobrea. Miza reală? Peste 2500 de tone de pământ, un zid de beton de 3,35 metri și o autorizație obținută, spun reclamanții, “fraudulos, cu complicități administrative”.
Zidul chinezesc dintre vecini
Conform actelor depuse în dosar, familia Dobrea locuiește pe strada Cazărmilor, la numărul 49A, iar proprietatea lor este despărțită doar de câțiva pași de șantierul lui Enea. Problema? Noua construcție, un perete de beton masiv, se apropie la doar 1 metru de ferestrele casei Dobrea, blocând lumina și punând, afirmă ei, în pericol fundația clădirii proprii.
Și nu doar atât: autorizația emisă de Primăria Iași la 5 decembrie 2024 (nr. 722/2024) ar permite executarea lucrărilor de “stabilizare versant” și “sistematizare teren”. Numai că, susține Dobrea, sub această formulare se ascunde o construcție cu regim de înălțime ce depășește normele PUZ-ului aprobat prin HCL nr. 109/2015. Mai mult, lucrările ar fi pătruns deja pe terenul lor, unde se află utilități esențiale — apă, curent, canalizare.
Autorizația și procesul
Dosarul 5204/245/2025 este doar ultimul episod dintr-un serial juridic urbanistic. Trei autorizații de construire au fost emise pentru același imobil în ultimii ani, toate atacate în instanță, respectiv AC nr. 228/2022 — suspendată de Tribunalul Iași, menținută de Curtea de Apel, AC nr. 50/2024 — suspendată prin sentință definitivă și AC nr. 722/2024 — motivul actualei dispute.
În toate cazurile, instanțele au reținut abateri grave de la regimul de înălțime, stabilitatea terenului și lipsa unor avize esențiale, precum cel de la Comisia de Versanți.
Comisia de Versanți din cadrul Primăriei Iași a emis cel puțin trei adrese oficiale (15788/2023, 47782/2023, 64683/2023) în care avertizează asupra pericolului lucrărilor efectuate fără expertiză tehnică privind stabilitatea versantului. În replică, familia Enea invocă faptul că a primit autorizația în regim de urgență, tocmai pentru a stabiliza versantul și a preveni prăbușirea terenului.
Însă, reclamanții contrazic: “Niciuna dintre aceste lucrări nu are legătură cu stabilizarea versantului. Nu au adus niciun inginer geotehnician. Au adus doar betoniere și excavatoare.”
Contraatac: revendicare, plângeri și bazine pentru pești Koi
Familia Enea nu s-a mulțumit doar cu apărarea. Au depus o cerere prin care cer acces pe terenul reclamanților pentru a executa “lucrarea de piloți forați”. Afirmă că terenul revendicat de Dobre, cei 265 mp, le aparține de drept și că dosarul de revendicare (366/99/2023) este în curs.
Mai mult, acuză familia Dobrea că a efectuat construcții ilegale, printre care bazine de pești Koi adânci de 6 metri (!), care ar modifica drenajul natural al apei. În plus, acuză că reclamanții ar planta arbori ilegal pe terenul disputat și că acțiunile lor pun în pericol zona prin “obstrucționarea lucrărilor de consolidare”.
Între instanțe și excavatoare
Dincolo de acuzații și contraacuze, cert este că instanțele de contencios administrativ au suspendat până acum toate autorizațiile emise pentru acest imobil. Cu toate acestea, familia Enea a continuat lucrările, fapt confirmat de mai multe procese-verbale ale executorului judecătoresc. Însă, într-o turnură neașteptată, și aceste acte au fost contestate și anulate printr-o sentință recentă (nr. 806/23.01.2025).
Pe fondul haosului juridic, autoritățile locale par paralizate. Poliția Locală clasează sesizările, Comisia de Urbanism evită răspunsuri clare, iar Inspectoratul în Construcții pare să joace ping-pong cu expertize și sesizări.
Cazul Dobrea vs. Enea nu este doar o dispută de vecinătate, ci radiografia unui sistem urbanistic în care autorizațiile se obțin “în regim de urgență” fără avize esențiale, PUZ-urile sunt ignorate sau interpretate, contestațiile se multiplică, dar lucrările continuă, iar vecinii se transformă în inamici înarmați cu sentințe și plângeri penale.
