Țin să menționez, mai întâi de toate, că rămân încrezătoare în justiție și în adevărul meu: nu am săvârșit această faptă!
Nu mi-am înșelat niciodată clienții, ba, mai mult decât atât, le-am fost extrem de loială și am fost incomodă de-a lungul vremii, atât față de confrații avocați, cât și față de sistem, în general.
Nu aș fi supraviețuit într-o profesie atât de durǎ aproape un sfert de secol și nu aș fi ajuns în vârf de carieră dacă aș fi fost: impulsivă, răzbunătoare, inconștientă etc.
Așa cum am reușit să țin povara atâtor atacuri în ultimii ani şi cu aceeași forță cu care am gestionat un rulaj anual de sute de dosare, cu sute de clienți mulțumiți, formând o echipă și ținând mai multe sedii profesionale, cu aceeași vigoare merg în acest proces mai departe.
Îi mulțumesc în primul rând avocatului meu, domnul Bogdan Trofin, un penalist desăvârșit!
Fac public cuvintele pe care i le-am spus de fiecare dată în proces: „Nu vreau clemență, ci voi cere o achitare curată! Nu sunt vinovată!”.
Îi mulțumesc magistratului-judecător, pe care l-am simțit întotdeauna că a vrut dinadins să caute adevărul, în ciuda faptului că a lipsit proba-regină, proba științifică: dovada tehnică a trimiterii acelui mesaj incriminant.
Un război este compus din mai multe lupte. Cei care îmi anunță sfârșitul se grăbesc teribil! Urmează o nouă rejudecare la Înalta Curte de Casație și Justiție. Sistemul a greșit față de mine atunci când m-a lăsat să mă judec teritorial și nu mi-a admis strămutarea. Întreg travaliul judecății a fost ostil, marcat de atacuri de presă, iar între aceste tirade mediatice am avut multe alte reclamații, sesizări, plângeri penale etc.
Nu am niciun motiv să mă plâng. Puteam să aleg împăcarea părților și nu am acceptat niciun fel de propunere.
Partea vătămată din acest dosar, numita Nina Cosma-Lariu, a fost persoana pe care am ales să o salvez din mâinile unui fost concubin pe care îl acuza de violență și hărțuire. Curajul meu de a ridica de la pământ o persoană căzută m-a vulnerabilizat, întocmai cum salvatorii de la înec riscă atunci când dau ajutor.
Dacă astăzi aș fi întrebată: „Merită acest risc?”, aș răspunde: „Cumpătați-vă sacrificiul!”.
Cel mai greu de îndurat, mai greu decât o sentință pe care o consider nedreaptă, este sentimentul estorcării.
Victima din acest dosar este, de fapt, un călău și miza acesteia este îmbogățirea rapidă, o foame patologică de bani, pe care, dacă justiția o va „ierta”, Dumnezeu, totuși, o va potoli. Am această credință!
La capătul „drumului” va fi victoria mea din acest proces!
Dumnezeu să îmi binecuvânteze prietenii și avocatul!
Nu rămân cu niciun resentiment față de justiția locală, dar vreau să ies din teritoriu! Nu poți fi judecat drept la tine acasă, unde, ca avocat, ești mereu prins într-un conflict, ai mereu adversari, critici, deranjezi, reclami!…
Instanța de judecată nu a dispus nicio măsură complementară cu privire la dreptul de exercitare a profesiei de avocat, iar ziarele care se pronunță în acest sens o fac pentru rating.
Eu însămi voi ține la curent opinia publică cu privire la demersurile juridice.
Menționez că ziarul “dezvǎluirea.ro” nu este o sursă credibilă, iar Constantin Mazilu este cel care mi-a făcut numeroase plângeri și reclamații. Ce face acesta nu se numește presă, ci o solidaritate cu Nina Cosma-Lariu, cu care vrea să împartă “captura” mai multor bani pe care îi pretind amândoi în mai multe reclamații și sesizări.
avocat Gianina Vera Poroşnicu
