Ei, stimabile cetitor, s-a ivit iarăși la orizont o făptură rarisimă, o podoabă a politicii noastre autohtone, un soi de cameleon parlamentar cu ifose de moralist de bodegă – nimeni altul decât domnul Marius Bodea, vestit în târg nu pentru vreo ispravă demnă de cronica vremii, ci pentru talentul său de a schimba partidul mai iute decât își schimbă cravata la conferințele de presă.
Traseist? E puțin spus! Omul e campion național la sărit garduri doctrinare. Liberal dimineața, reformator la prânz, userist seara, și… cine știe ce va mai fi mâine? Unde-i pârtie de interes, hop și el cu geaca de salvator al neamului și ochiul umed de crocodil democrat.
Dar nu vă lăsați amăgiți, stimabili! Sub masca lui de senator grijuliu cu poporul clocotește mahalaua, limbarița și arțagul de gară. Când deschide gura, pare că vorbește țara însăși – dar e, de fapt, doar o combinație de claxoane, bârfă și fumul unei cafele reci băută în spatele unui sediu de partid.
Cică se luptă cu corupția. Frumos! Dar să vezi cum combină, cum se gudură, cum se strecoară ca o pisică flămândă pe la toate ușile care deschid funcții, comisii și influențe. E atât de dubios încât până și șobolanii de pe Dâmbovița roșesc când îl aud vorbind de “principii”.
Senator? Mai degrabă parazit de buget, specialist în frecat menta și făcut poze. A dat vreun proiect de lege? Poate, dar numai dacă era despre cum să-ți schimbi partidul fără să-ți pierzi funcția. Dacă tăcerea e de aur, atunci discursurile lui sunt din tablă ruginită. În concluzie, dragă cititorule, Numitul Marius Bodea este moftangiul perfect pentru acest teatru de umbre care-i politica noastră.
Vorbe multe, fapte puține și o sete nesățioasă de sine. Un domn Goe bătrân, cu pretenții de Brătianu și maniere de birjar, cocoțat în Senat ca musca pe coliva democrației.
