Pe meleagurile Moldovei, acolo unde Bahluiul curge agale și promisiunile politice sunt mai dese decât gropile din asfalt, a răsărit, ca o floare de plastic în beton, copilul de suflet al PNL Iași: Sorin Afloarei.
Nu oricine ajunge acolo unde e Sorin. Trebuie să ai talent, viziune și… un naș bun. Iar Sorin le are pe toate, mai ales ultimul. Căci finul lui Don Costeleone, jupânul de necontestat al giudețului, Volpone Macsimus, n-a stat la coadă la destin, ci a primit bilet direct la clasa întâi, cu aer condiționat de la Consiliul Județean. Vicepreședinte! Cu acte-n regulă și sinecuri pe măsură.
Băiat bun Sorinel, nimic de zis. Educat, zâmbitor, blajin, gata să taie panglici și să posteze pe Facebook. Când e vorba de muncă grea, apare o tuse ușoară, un telefon urgent sau un proiect „strategic” care nu se mai termină. Dar când vine vorba de beneficii, Sorin e primul în linie, cu pixul pregătit și costumul bine călcat.
Desigur, pentru popor, Sorin lucrează „neobosit”. Îl vezi prin sate, făcând poze cu bătrâneii, punând panseluțe electorale și zâmbind larg la fiecare bec schimbat. Dar în culise, sinecura curge lin, ca un vin bun din beciul nașului.
Așa că, să nu ne mirăm: în țara în care meritocrația se scufundă mai repede decât un pod prost făcut, Sorin plutește pe relații bine cimentate. Căci în politica de pe Bahlui, nu chear cine are carte, ci cine are naș, are parte! Ca vorba cântecelului: /La vara plecam la munte si eu si nasu
Ca am suferit prea multe si eu si nasu /
/Ne ducem la Sovata că acolo-i bine
Eu ma inteleg cu nașu nașu cu mine / 2x.
https://youtu.be/buZqIquDvtQ?si=blwupzEsZNNTao7g
