Autostrada A8 – Proiectul care vrea să unească, dar rămâne fragmentat. Când speranța bate asfaltul

Autostrada Unirii A8, menită să conecteze Târgu Mureș de Iași și Ungheni, reprezintă un proiect strategic pentru infrastructura României, având scopul de a facilita legătura între Transilvania și Moldova. Cu toate acestea, implementarea sa este marcată de o serie de provocări și întârzieri.

Autostrada A8 – Proiectul care vrea să unească, dar rămâne fragmentat. Când speranța bate asfaltul

Istoricul Proiectului A8: De la Idee la Implementare

Ideea unei autostrăzi care să lege Moldova de Transilvania a fost propusă încă din anii 2000, însă abia în 2018 a fost adoptată Legea nr. 291/2018 privind aprobarea obiectivului de investiții Autostrada Unirii. Aceasta prevedea construcția unei autostrăzi pe traseul Târgu Mureș – Iași – Ungheni, cu o lungime totală de aproximativ 304 km.

În perioada 2007–2011 au fost realizate studii de prefezabilitate și fezabilitate, însă lipsa finanțării și a voinței politice au întârziat demararea efectivă a lucrărilor. Abia în 2020, odată cu includerea proiectului în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au fost alocate fonduri europene pentru anumite tronsoane ale autostrăzii.

Stadiul Actual al Lucrărilor: Progrese și Întârzieri

a. Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (24,4 km)

Acest tronson este în execuție, cu un termen estimat de finalizare în 2026. Contractul a fost semnat în februarie 2024 cu firma turcă Nurol, iar lucrările au început în mai 2025. Cu toate acestea, există riscul ca termenul să nu fie respectat din cauza întârzierilor în emiterea autorizației de construire și a problemelor de management identificate de CNAIR.

Potrivit lui Pistol, peste 300 de muncitori și 180 de utilaje sunt pregătite pentru a da startul efectiv lucrărilor, semnalând o mobilizare serioasă din partea constructorului turc NUROL, desemnat să realizeze acest segment-cheie.

„Din data de 15 mai pot începe lucrările pentru construcţia unei noi secţiuni a A8! Constructorul turc (NUROL) este mobilizat deja pentru faza de execuţie a lucrărilor pe secţiunea Târgu Mureş – Miercurea Nirajului, cu peste 300 de muncitori şi mai mult de 180 de utilaje”, a transmis, marţi seară, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol pe contul personal de Facebook.

Lotul Târgu Mureș – Miercurea Nirajului nu este doar o porțiune banală de autostradă. Este un proiect de anvergură care implică elemente de infrastructură complexe, esențiale pentru conectivitatea regională și națională. Pe această secțiune vor fi construite 30 de poduri și pasaje, alături de o serie de lucrări menite să asigure interconectarea cu alte axe rutiere majore.

Printre cele mai importante componente ale tronsonului se numără:

• Un drum de legătură cu Autostrada A3, cu profil de autostradă, ce se va întinde pe 2,4 km;
• Un nod rutier strategic care va conecta autostrada cu A3 și cu municipiul Târgu Mureș;
• Noduri rutiere suplimentare, ce vor lega noul tronson de DN13 și DJ151D;
• Două parcări moderne:
• Două ecoducte:
• Un Centru de Întreținere și Control (CIC):

Un contract de miliarde și un calendar ambițios

Valoarea contractului, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este de 2,46 miliarde de lei, fără TVA. Termenul de finalizare asumat este anul 2026. Dacă lucrările decurg conform graficului, românii ar putea circula pe această secțiune în mai puțin de doi ani – o perspectivă care, până de curând, părea doar o promisiune fără orizont.

Tronsonul Târgu Mureș – Miercurea Nirajului are o importanță strategică nu doar pentru județele traversate, ci și pentru întreg proiectul Autostrăzii A8, care va uni regiunile istorice ale României.

b. Miercurea Nirajului – Leghin (159 km)

Aceasta este cea mai complexă secțiune a autostrăzii, traversând Munții Carpați și implicând construcția a 47 de tuneluri și 437 de structuri. Costul estimat depășește 31 miliarde de lei, fiind cel mai scump proiect de infrastructură rutieră din România. În prezent, o parte din această secțiune este în faza de licitație, iar restul este în curs de proiectare.

Tronsonul montan Miercurea Nirajului – Leghin conține șase loturi. Dintre acestea, cele de la capete au fost scoase la licitație de către CNAIR, respectiv:

• Lotul Miercurea Nirajului – Sărățeni, pentru care au depus oferte Ozaltin și Nurol, iar Ozaltin a fost desemnat câștigător
• Lotul Pipirig – Leghin, pentru care a fost semnat în martie contract cu UMB.

Amintim că celelalte patru loturi ale sectorului montan au fost preluate de CNIR:

• Lotul Sărățeni – Joseni, câștigat de UMB
• Lotul Joseni – Ditrău, pentru care au fost depuse cinci oferte
• Lotul Ditrău – Grințies, 38 km, cel mai lung lot al Autostrăzii Unirii A8, atribuit UMB, fiind primul contract semnat de CNIR
• Lotul Grințieș – Pipirig, pentru care au depus oferte UMB și Mapa.

c. Leghin – Târgu Neamț (29,9 km)

Acest tronson este în execuție din februarie 2025, cu un termen de finalizare estimat în decembrie 2026. Constructorul, Spedition UMB, are o reputație solidă în livrarea proiectelor la termen, iar ritmul actual al lucrărilor este considerat bun.

Începute în data de 3 februarie 2025, lucrările au ajuns la un stadiu fizic de execuție de 12%, fiind forați piloții pentru 10 din totalul celor 26 de structuri prevăzute pe întreg traseul, mai spun cei de la DRDP Iași.

În total, pe traseul secțiunii Leghin – Târgu Neamț vor fi construite:

– 24 poduri și pasaje
– două viaducte
– două spații de servicii
– un centru de întreținere și coordonare
– două noduri rutiere

Contractul, în valoare de 1,56 miliarde lei (fără TVA), este finanțat prin PNRR.

d. Târgu Neamț – Iași – Ungheni

Această secțiune este în faza de planificare, cu unele tronsoane în licitație. Studiul de fezabilitate realizat de Consitrans a fost respins de CNAIR în martie 2024 din cauza erorilor și lipsurilor identificate, ceea ce a generat întârzieri semnificative și a pus în pericol finanțarea prin Programul Transport 2021–2027.

„Șase oferte depuse la contractul pentru construirea tronsonului Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos al Autostrăzii Unirii (A8)! Constructori din România, Italia și Turcia concurează pentru adjudecarea contractului necesar construirii acestui tronson în lungime de 27 km și o valoare estimată de peste 6 miliarde lei (1,2 miliarde euro), finanțat prin Programul Transport 2021 – 2027”, a notat ministrul Transporturilor.

Contractul prevede 10 luni pentru etapa de proiectare și 36 pentru execuția acestui tronson (total 46 luni), care se va desfășura pe teritoriul județului Iași și pe traseul căruia se vor construi inclusiv: 36 de poduri și pasaje cu o lungime totală de 8,5 kilometri; patru tuneluri cu o lungime totală de 1,7 kilometri și trei noduri rutiere (nod Moțca DN 24, nod Pașcani DJ 208 și nod Târgu Frumos DN 28 B).

Pentru a asigura legătura între Moțca (DN 2/secțiunea III a Autostrăzii Unirii A8, lotul Leghin – Târgu Neamț) și Autostrada Moldovei A7 (secțiunea Bacău – Pașcani), a fost inclusă în documentație acordarea unui punctaj suplimentar constructorului care își asumă și prioritizează execuția segmentului cu o lungime de 5,5 kilometri în termen de cel mult 12 luni.

Tronsonul 1 Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos din județul Iași prezintă următoarele provocări tehnice:

• 36 de poduri și pasaje cu o lungime totală de 8,5 kilometri (pasajul de la km. 27 cu o lungime de 1100 metri)
• 4 tuneluri cu o lungime totală de 1,7 kilometri
• 3 noduri rutiere (nod Moțca DN 24, Nod Pașcani DJ 208 și nod Târgu Frumos DN 28 B).

Finanțare și Provocări

Autostrada A8 beneficiază de finanțare prin PNRR pentru anumite tronsoane, însă există riscul ca unele dintre acestea să nu fie finalizate până la termenul limită din 2026, ceea ce ar putea duce la pierderea fondurilor europene. În plus, costurile ridicate ale secțiunii montane și complexitatea proiectului reprezintă provocări majore în implementarea autostrăzii.

Autostrada Unirii A8 este un proiect de importanță strategică pentru România, având potențialul de a stimula dezvoltarea economică a regiunilor Moldova și Transilvania și de a îmbunătăți conectivitatea cu Republica Moldova. Cu toate acestea, întârzierile în implementare, problemele de management și riscurile legate de finanțare pun în pericol realizarea acestui obiectiv. Este esențial ca autoritățile să abordeze aceste probleme cu prioritate pentru a asigura finalizarea proiectului în termenele stabilite și pentru a evita pierderea fondurilor europene alocate.