Lupta pentru Cotroceni a intrat pe ultima sută de metri, fiecare zi adăugând tensiuni suplimentare în tabăra susținătorilor celor doi candidați, George Simion și Nicușor Dan. Apogeul va fi atins în noaptea de duminică spre luni, când în maxim 2 – 3 ore de numărătoare a voturilor se va ști cu precizie câștigătorul. Din păcate, indiferent cine va fi acesta, viața românilor nu se va liniști nicidecum, ci va continua să fie amenințată de o puternică criză economică.
Unul dintre semnele limpezi că vistieria statului este la limita falimentului este dat de o foarte recentă decizie a ministrului de finanțe, Tanczos Barna, din care reiese că s-a ajuns la fundul sacului.
Pe scurt, Ministerul Finanțelor a transmis o adresă instituțiilor publice prin care le informează că va acorda prioritate cheltuielilor cu plata pensiilor și salariilor, celelalte tipuri de cheltuieli urmând a fi aprobate abia după achitarea drepturilor de personal și drepturi sociale.
„Având în vedere necesitatea unei programări judicioase a cheltuielilor bugetare, solicitările de deschideri de credite reprezentând drepturi de personal și drepturi sociale se vor depune până pe data de 20 ale lunii. După această dată, se vor depune deschiderile de credite pentru celelalte naturi de cheltuieli”, se arată în textul documentului, conform www.profit.ro.
Altfel spus, s-a ajuns la situația ca statul român să aibă atât de puțini bani, încât abia îi ajung pentru plata salariilor și pensiilor, iar eventual dacă mai rămâne ceva în teșcherea să mai achite vreun contract de investiții.
Mai mult, pe primele trei luni ale acestui an a fost înregistrat un deficit bugetar de 2,28% din PIB (43,66 miliarde lei) față de 2,04% (35,88 miliarde lei) consemnat în perioada similară din 2024. Ținta Guvernului este de a încheia anul cu un deficit bugetar de 7%, dar este greu de crezut că ea va fi atinsă cu această dinamică crescândă a raportului dintre cheltuieli și venituri.
Firește, pentru a acoperi această pierdere constantă de bani, guvernul va trebui să se împrumute tot mai mult, iar pe măsură ce timpul trece, iar intervalul rămas până la finalul anului devine tot mai scurt, valoarea creditelor va fi mai mare.
Întrebarea e cine mai poate credita o țară a cărui rating a fost drastic scăzut de cele mai mari agenții de rating din lume, lucru care îi conferă o bonitate scăzută în fața creditorilor.
Dacă în 2024, statul român s-a împrumutat cu 251 de miliarde de lei pentru a reuși acoperirea deficitului bugetar, o sumă record la acea vreme, ministrul Tanczos Barna a anunțat pentru 2025 intenția contractării de împrumuturi de 231 de miliarde de lei, dar asta numai în situația unui deficit bugetar de 7%.
Firește, dacă deficitul va fi mai mare de această valoare (lucru foarte probabil), și creditele necesare acoperirii găurii bugetare vor fi mai consistente, putând stabili o nouă valoare record a împrumuturilor făcute de statul român de pe piețele externe.
Așadar, spirala deficitelor bugetare ar putea continua până la momentul în care, efectiv, guvernul nu va mai putea să le acopere din credite.
Prin urmare, iată ce ar trebui să cuprindă prima pagină a agendei de lucru prezidențiale: cum reducem deficitul bugetar?
Alternativele sunt simple: reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor.
Altfel, în lipsa unei viziuni și voințe de a ieși din dezastrul economic, numele viitorului președinte va conta prea puțin pentru viitorul românilor.
