.
.
.
.
.
In nordul judetului, aproape de granita cu Botosaniul, s-a constituit, in timp, o adevarata fratie intre oamenii de afaceri care, in mod normal, ar trebui sa fie concurenti. Trei fermieri colaboreaza indeaproape, se sustin si se ajuta la nevoie iar, mai nou, intocmesc proiecte comune pentru dezvoltare. Aurel Placinschi, Vasile Lungu si Nicolae Burcus se cunosc de zeci de ani si au ajuns la averi de ordinul milioanelor de euro doar din pamant.
Inceputurile
Pe Nicolae Burcus l-a prins Revolutia ca tehnician silvic in zona Trifesti, iar ”apetitul” pentru agricultura i s-a deschis cativa ani mai tarziu. ”Era prin ’95 cand am cumparat 10 hectare de teren pe care am plantat nuiele de rachita pentru impletituri. In acea perioada, afacerea mergea destul de bine si asa am prins dragoste de pamant”, povesteste Burcus. O contributie importanta in transformarea lui Nicolae Burcus din padurar in fermier a avut-o si bunul sau prieten, Vasile Lungu, cu care a ajuns vecin si chiar partener de afaceri. Relatia de amicitie si apoi de prietenie dintre cei doi a pornit inca de prin 1980, cand Lungu si Burcus s-au intalnit intamplator. ”El era agronom la IAS Brosteni, o localitate situata la vest, iar eu eram sef de district la Trifesti. Ne-am intalnit pe teren si ne-am imprietenit”, isi aminteste Nicolae Burcus. Acum, ferma lui Vasile Lungu este vecina cu cea a lui Burcus, iar distanta dintre sediile lor se strabate in doar cateva minute.
Producator Pioneer
Treptat, Nicolae Burcus a reusit sa reuneasca circa 2.500 de hectare de teren, mare parte fiind luat in arenda de la sateni. ”Este destul de greu sa pui pamantul cap la cap, pentru ca sunt multi proprietari care au suprafete mici. Daca unul singur, care are o jumatate de hectar, nu vrea sa dea terenul in arenda, e complicat sa lucrezi”, explica Burcus. Pentru a-si dezvolta ferma, a apelat la ”reteta” pe care a aplicat-o si Vasile Lungu: a devenit furnizor de samanta pentru marile firme straine. ”Nu stiu cat din samanta de porumb Pioneer de pe piata provine de la mine, dar sunt cel mai mare producator din tara. Jumatate din teren este cultivat pentru samanta de porumb si floarea soarelui, iar numai cu Pioneer am circa 900 hectare”. Contractele cu marii produatori de samanta au si avantaje, dar si dezavantaje. Fermierul iesean nu are voie sa preia nici macar un bob din recolta, iar aceasta trebuie sa indeplineasca anumite stardarde de calitate. Daca aceste conditii sunt indeplinite, firma straina preia integral cantitatea recoltata, iar fermierii nu trebuie sa-si mai bata capul pentru a cauta piata de desfacere.
Nu mai au unde se extinde
Fostul inginer agronom Vasile Lungu este astazi un prosper fermier, care a devenit model nu doar pentru ceilalti oameni de afaceri din domeniu, ci si pentru studentii Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara ”Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) care sunt trimisi la Trifesti in practica. Burcus si Lungu lucreaza, adunat, circa 6.000 de hectare de teren din zona Probota-Trifesti iar cei doi fermieri, au incheiat un pact de neagresiune care le permite sa-si desfasoare activitatea. “Nu incercam sa ne sabotam unul pe celalalt, ci sa ne ajutam. Daca am nevoie de cativa muncitori si nu gasesc sa angajez, stiu ca imi trimite Vasile Lungu si sunt oarecum linistit. In schimb, nu ne “furam” oamenii sau terenurile. Acum eu am 2.500 de hectare de teren si nu mai am unde sa ma extind, ar insemna sa “fur” de la Vasile Lungu sau de la celalalt vecin, Aurel Placinschi, ori asa ceva nu se face”, explica Nicolae Burcus.
Lungu si-a facut livada
Inginerul Vasile Lungu a reusit, de-a lungul timpului, sa creeze o ferma ultramoderna si sa-si diversifice activitatea. El a lucrat la IAS Popricani in perioada 1983-1993 iar in 2001 a arendat primele 150 de hectare de teren. A ajuns, la un moment dat, sa cultive circa 3.000 de hectare cu loturi semincere, a produs si inca produce pentru Monsanto si Pioneer samanta de porumb, de floarea soarelui si de rapita, dar si seminte de orz, gr`u, mazare sau soia. Suprafetele de teren administrate sunt irigate aproape in totalitate, iar intreprinzatorul iesean este cunoscut si pentru faptul ca produce cartofi pentru chipsuri pe care ii exporta in Olanda. In plus, daca in ultimii 20 de ani la Iasi s-au distrus aproape 4.000 de hectare de livada, Vasile Lungu a plantat o livada de peste 25 de hectare si aproximativ 15 hectare cu vita-de-vie pentru masa. La Trifesti, Lungu a renovat cu aproape 5 milioane de lei, din care 2 milioane din fonduri europene, fosta ferma vegetala Solonet. “Din vechea ferma au ramas doar cativa pereti si cate ceva de la structura de rezistenta. In rest, am schimbat tot”, spune Vasile Lungu. Mai nou, a investit in constructia unui depozit frigorific pentru legume si fructe, care sa-i permita vanzarea de cantitati mici pe piata ieseana. Diversificarea activitatii este o reteta preluata de Nicolae Burcus, care are in constructie o ferma de vaci de lapte de care se va ocupa fiul sau, Bogdan.
Fermier din sef de CAP
Cel mai experimentat fermier din zona este Aurel Placinschi, care si-a inceput activitatea la CAP Tiganasi, unitate pe care a salvat-o de la distrugere dupa retrocedarea terenurilor agricole. ”Lucram peste 4.700 de hectare de teren, care au peste 2.000 de proprietari. A fost destul de greu, dar oamenii au inteles ca doar asa se poate face agricultura”, spune Placinschi. Despre relatia cu Burcus si Lungu, fermierul este categoric: "Cum sa nu ne intelegem bine? Ne cunoastem de foarte multi ani si nu avem nimic de impartit. Ba, dimpotriva. Ne sustinem, ne ajutam cu input-uri cand este nevoie. Mai nou vom demara si un proiect in comun”, spune Aurel Placinschi. Proiectul reprezinta realizarea unei podgorii in zona Probota, care se va intinde pe cateva sute de hectare. ”Eu voi avea o participare mai mica, pentru ca functionam ca asociatie agricola si trebuie sa-si dea acordul proprietarii si e greu sa-i convingi. Aici a fost o podgorie cunoscuta iar pe piata este nevoie de vinuri adevarate”, adauga fermierul.
Si vita de vie
Podgoria pe care vor sa o infiinteze cei trei fermieri face parte dintr-un proiect amplu, care se intinde pe multi ani, si ar urma sa transforme zona Probota -Trifesti intr-o importanta zona viti-vinicola. Pana in acest moment a fost aprobata reconversia a peste 200 de hectare de teren, iar daca afacerea va merge, podgoria ar putea sa ajunga pana la 800 de hectare. Vasile Lungu va planta in acest an 125 de hectare cu vita-de-vie pentru vin, iar Nicolae Burcus a primit autorizatie pentru transformarea a aproximativ 100 de hectare in podgorie. ”Vinul de Probota a fost, candva, celebru. Nu intram in competitie cu Cotnariul, pentru ca ei au vinuri albe, iar noi mergem pe alta piata. Vom produce riesling, sauvignon si cabernet sauvignon”, spune Burcus. Infiintarea podgoriei este sustinuta din fonduri europene, prin intermediul APIA. Pentru reconversia fiecarui hectar se aloca circa 15.000 euro, in timp ce costurile totale pentru infiintarea unui hectar de vie ajung la 25.000 euro. ”Sunt sigur ca va avea succes, cine nu vrea sa bea un vin adevarat?”, afirma Placinschi. Planul celor trei oameni de afaceri include si construirea unei statii pentru imbuteliat vinul, tot din fonduri europene. Podgoria de la Probota nu este singura actiune comuna a celor trei. Prin intermediul unui Grup de Actiune Local (GAL) vor cumpara utilaje agricole si, in plus, isi trimit angajatii la aceleasi cursuri de calificare organizate din fonduri europene.
“Pentru podgorie trebuie modificate contractele de arenda si asta ia timp mult. Trebuie stranse semnaturi de la proprietari si trebuie prelungite contractele cu 15 ani. Vor fi cinci soiuri pentru vin, printre ele numarandu-se riesling, sauvignon si cabernet sauvignon”, Vasile Lungu, fermier
”Firmele trebuie tinute pe profit, altfel poti spune ”adio” la licitatii sau fonduri europene. Eu finalizez acum o ferma de 300 de vaci cu lapte, din fonduri europene. Am cumparat utilaje de 1 milion de euro, tot din bani europeni, termin de construit o pensiune si am in plan un sistem de irigatii. Daca firma nu merge bine, nu ai nicio sansa sa accesezi bani europeni”, Nicolae Burcus, fermier
”Ce s-a realizat in zona Trifesti - Tiganasi - Probota e de manual, iar cei trei obtin productii record chiar daca nu-i ajuta vremea, pentru ca lucreaza mecanizat si iriga suprafetele. Eu pot spune ca am calatorit si am vazut cum se lucreaza si in strainatate, iar Lungu depaseste multe ferme din Europa ca dotare si mod de lucru”, Vasile Vintu, prorector USAMV
Faptul ca agricultura este profitabila este confirmat datele inregistrate de Ministerul de Finante. Am luat ca reper anul 2010, care nu este considerat exceptional din punctul de vedere al recoltelor, iar firmele celor trei oameni de afaceri au obtinut profit de milioane de euro.
Actionar Nicolae Burcus:
Boga Trifesti SRL
Cifra de afaceri: 1.775.708 lei
Profit: 156.564 lei
Bonga SRL
Cifra de Afaceri: 1.661.922 lei
Profit: 10.631 lei
Actionar Vasile Lungu:
Societatea Agricola Astra Trifesti
Cifra de Afaceri: 8.220.762 lei
Profit 1.923.111 lei
Agroindustriala Ceres Bivolari SRL
Cifra de Afaceri: 3.990.395 lei
Profit: 314.883 lei
Actionar Aurel Placinschi
Agricola 96 tiganasi
Cifra de Afaceri: 11.604.313 lei
Profit: 1.706.703 lei
Asociatia Agricola Moldova tiganasi
Cifra de Afaceri: 21.680.579 lei
Profit: 1.393.794 lei
Cat de rentabila este agricultura
Raportarile oficiale pentru anul 2011, considerat un an agricol exceptional, au indicat la Iasi o productie medie la grau de 4.000 kilograme/ha. Productia ridicata a determinat scaderea pretului pe piata de la circa 1 leu la 55 de bani pe kilogram. Un calcul simplu arata ca la o productie de 4.000 kg/ha si un pret de 60 de bani pe kilogram, s-ar obtine, dupa valorificare, circa 2.400 lei/ha. In acelasi timp, costurile pentru infiintarea unui hectar de grau, chiar daca sunt variabile, se cifreaza sub 2.000 lei, iar in cazul in care este folosita tehnologie performanta, pot ajunge la 1.500 lei. Asadar, un fermier de top ajunge sa castige aproximativ 200 euro la un hectar de grau. La 1.000 de hectare cultivate, s-ar obtine un profit de circa 200.000 euro. In Iasi sunt insamantate anual cu grau peste 32.000 hectare de teren agricol.
Contract fabulos
Valoarea contractului cu Pioneer este confidentiala, dar nivelul profitului poate fi macar estimat dupa preturile practicate pe piata. Astfel, o doza de samanta de porumb Pioneer variaza intre 340 lei si 640 lei fara TVA, in functie de tipul de hibrid. O doza contine 80.000 de boabe si este suficienta pentru 1,35 hectare. In acelasi timp, se estimeaza ca pentru un hectar de teren este necesara o cantitate de 20 de kilograme de samanta. Altfel spus un sac de aproximativ 25 de kilograme de Pioneer valoreaza, in functie de tipul de hibrid, si peste 640 lei. De pe un hectar de teren, Burcus recolteaza 4.000 kilograme samanta, adica aproximativ 160 de doze. In cazul in care primeste doar 100 lei pentru o doza, rezulta ca un hectar ”produce” 16.000 de lei anual. La 1.000 de hectare cultivate, un producator ar putea castiga 16 milioane de lei, adica 4 milioane de euro. Firma Pioneer este lider mondial in producerea, procesarea si comercializarea semintelor de porumb. Compania a fost fondata in anul 1926, in SUA, de Henry Wallace. Acesta a demonstrat ca, prin controlul polenizarii incrucisate al diferitelor plante, se pot crea hibrizi noi care sa aiba caracteristici imbunatatite.
Cuvinte cheie: pamant, agricultura, combine, ferme
Pe cine veti vota ca primar al Iasului?
