
Gelu Arghir sau, mai simplu, nea Gelu, e vatman pe viata. A condus, vreme de 35 de ani, tramvaie pe toate traseele din Iasi. S-a pensionat, dar nu a putut sta mult acasa. A revenit la comanda vagoanelor si a mai muncit cativa ani. Anul trecut a fost nevoit sa renunte definitiv. Varsta nu-i mai permitea
Si-a facut din meserie o pasiune si stie secretele tuturor tramvaielor din Iasi. Reporterii 7est l-au gasit pe cel mai longeviv si mai hatru vatman din Iasi. E Gelu Arghir sau, pentru prieteni, nea Gelu. Vatman pe viata.
Ieseanul si-a inceput meseria, printre tamvaie, la 15 ani, in 1960. Dar nu ca vatman, ci ca lacatus mecanic la revizia motoarelor. "Am lucrat la ateliere atat in Iasi, cat si prin tara. Mi-au placut tramvaiele asa ca, dupa cativa ani, am facut scoala si am devenit vatman. Si am tot muncit pina anul trecut, in mai", si-a spus povestea, pe scurt, nea Gelu.
Prima dragoste
A devenit vatman undeva prin '70 si nu uita nici acum primul tramvai pe care l-a condus. "Primul pe care am fost vatman a fost vagonul 51, tip ITB. Nu era greu de condus, in schimb era frig in el. Nu avea aer conditionat si caldura cum au cele care ruleaza acum. Am prins si perioadele cand lumea mergea pe scara si pe tampon. Era perioada in care zona industriala dadea de lucru la zeci de mii de muncitori", isi aminteste Gelu Arghir. Iarna tremura de frig alaturi de calatori. "Ne mai incalzeam la capat de linie cu cate o cana de vin fiert si o luam din nou de la capat. Ce sa-i faci?".
Mai tarziu, Pe mana lui au incaput si vestitele Tatra, dupa care a venit randul tramvaielor aduse din Germania sau Elvetia, reconditionate la Iasi.
Cu tramvaiul in casa
Pe vremuri a prins si vestitul "Tramvai de Sararie" care circula pe ruta Targu Cucu - Targusor Copou. Nu erau masini multe pe vremea aia, asa ca era liber pe Sararie. Numai ca trebuiau sa aiba grija la viteza: "Era o curba tare suparatoare intre strada Cerchez si Strada Scaricica. Acolo, daca mergeai cu viteza sareai de pe sine si te opreai in casa lui Nea Duca. Asa ca omul, cind auzea tramvaiul iesea afara, cu toporul in mana. Daca mergeai incet, iesea cu o tava pe care avea doua tartine si un pahar cu vin rece. Mai erau si oamenii care lasau sifonul la poarta cu bani. Le umpleam si dupa le aduceam inapoi". Odata cu inmultirea masinilor, traseul a fost inchis, iar sina acoperita cu un strat gros de asfalt.
Batranul "Numar 1"
Spre apusul carierei, nea Arghir a condus un mijloc de transport mai special. Este vorba de tramvaiul de epoca, renovat in urma cu cativa ani. "Este vorba de «Numarul 1». Il scoteau la strada la sfarsit de saptamina, pentru plimbare, pe ruta Targu Cucu - Copou. Au fost multi turisti din strainatate care m-au pozat. Mi-au trimis poze chiar si din Israel, pe care mi le-au facut. L-au inchiriat si pentru nunti. Copiii se bucura in mod special cand il vad", zice Gelu Arghir.
"Un mit, dom'le"
In meseria lui a avut si cateva incidente. "Ma mai suparau unii calatori nemultumiti, dar tineam usa de la cabina inchisa si-mi vedeam de treaba mea. Trebuia sa fiu calm, ca sa nu gresesc. Au mai fost doua situatii cand am scapat tramvaiul la vale, dar nu s-a soldat decit cu cateva masini botite. Nu din vina mea", explica Gelu Arghir. Cat despre legenda ca vatmanii fac pariuri in legatura cu numarul masinilor lovite in trafic, veteranul a spus ca totul e un mit: "Mai vorbeste lumea ca vatmanii ii taxeaza pe soferii neatenti care merg prea aproape de tramvai. Nu e adevarat. Cine e nebun sa umble dupa de aiurea la Politie si sa piarda timp?"
Familia din depou
Un lucru este clar. Nea Arghir este mandru de meseria pe care a avut-o. Mai ales ca are urmasi care-i duc mai departe pasiunea: "Fiul meu lucreaza la Depoul Alexandru. Mai am si cativa nepoti care sunt vatmani. Si nevasta mea a lucrat aici. Doar asa a reusit sa-mi inteleaga meseria si programul", spune fostul vatman. Ne-am despartit de veteran la poarta RATP. Nu s-a abatut de la programul cu care s-a obisnuit atitia ani. Daca tot a "terminat" tura si-a luat ramas bun si s-a indreptat spre "Sectia 10": "Mergeam acolo cu baietii dupa program sa bem o cafea si un coniac". Pofta buna, nea Gelu.
................
Istoria tramvaiului

Tramvaiul a fost inventat in 1775, de englezul John Outram. Vehiculul era destinat transportului in comun si circula pe sine din fonta. Era tras de doi cai, dar nu a fost folosit in oras. Primul tramvai urban a fost construit in 1832, in New York de John Stephenson. Acesta facea legatura intre Manhattan si Harlem.
36 de ani mai tarziu, Timisoara devine primul oras din Romania in care aparea tramvaiul tras de cai. In Bucuresti, mijlocul de transport a aparut abia in 1872.
In 1906 a fost pus in circulatie, tot in Capitala, un tramvai cu abur.
Tramvaiul electric a aparut in 1879. Americanul de origine belgiana K.J. Depoele a inventat tramvaiul electric, construit ulterior de firma Siemens. La inceputul secolului al XX-lea, in Europa functionau doar doua tramvaie electrice. Unul era la Sibiu.
Istoria tramvaiului iesean a inceput in anul 1900, pe data de 1 martie, când a fost dat circulatiei, sub obladuirea Directiei tramvaielor din Iasi, primul tramvai electric din oras, si printre primele din tara. Prima linie electrificata a orasului era intre Gara si Hala.
Cuvinte cheie: tramvaie, vatman, gelu arghir, iasi
Ar trebui demis prefectul pentru incidentul din Pub 25?





































